Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Cardul European de Asigurări de Sănătate, necesar pentru călătoriile în străinătate. Ce servicii medicale acoperă

Published

on

Sursa: infobox.ro

Din ce în ce mai mulți români optează să își petreacă vacanțele în străinătate. Pentru cei care aleg să călătorească în statele membre UE, cardul european de asigurări de sănătate reprezintă un document esențial care poate evita neplăcerile și costurile neprevăzute.

În 2023, numărul turiștilor români care au călătorit în străinătate a ajuns la 19,5 milioane, înregistrând o creștere de 12,6% față de anul anterior, scrie evz.ro. Dintre aceștia, 3,3 milioane au optat pentru vacanțe în Bulgaria (2,1 milioane) și Grecia (1,3 milioane). Pentru cei care aleg să călătorească în țări din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Elveția, cardul european de asigurări de sănătate este un document esențial necesar.

Cardul european de sănătate, cunoscut oficial sub denumirea de Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS), permite turiștilor români să beneficieze de asistență medicală în statele membre ale Uniunii Europene. Documentul poate fi utilizat în timpul unei „șederi temporare”, perioada maximă fiind de 12 luni.

Regulamentele Uniunii Europene nu impun restricții legate de motivul deplasării. Astfel, cardul poate fi utilizat de către românii care călătoresc în scop turistic, de studii, profesional sau familial.

Advertisement

Cardul european de sănătate permite turiștilor să beneficieze de servicii medicale gratuite sau la costuri reduse în statele membre ale UE. Cu toate acestea, în anumite situații, ar putea fi necesară o coplată pentru servicii care sunt gratuite în România.

Este important de menționat că acest card nu substituie asigurarea de călătorie. Nu acoperă serviciile private de asistență medicală și nu suportă costurile repatrierii în țara de origine. De asemenea, nu poate fi utilizat în scopul efectuării de tratamente medicale într-o altă țară.

Cum poate fi obținut cardul european de sănătate

Pentru a obține cardul european de sănătate, persoanele interesate trebuie să completeze o cerere la Casa de Asigurări de Sănătate la care sunt înregistrați. Cererea trebuie însoțită de o copie a actului de identitate și de o dovadă a calității de asigurat. Este necesar ca solicitantul să fie în regulă cu plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Eliberarea cardului este gratuită și nu implică niciun cost suplimentar.

Cererea poate fi completată și depusă online, accesând site-ul oficial al cardului european de sănătate sau platformele online ale Caselor de asigurări de sănătate din fiecare județ.

Advertisement

Durata de valabilitate a documentului este de doi ani (dublată din 2019).

Unde este valabil și ce servicii acoperă

Cardul european de sănătate este valabil exclusiv în afara teritoriului României conform Legii 95/2006, care specifică că acesta nu are efecte pe teritoriul României și nu impune obligații furnizorilor de servicii medicale din țară.

Acest card este recunoscut în toate statele membre ale Uniunii Europene, alături de Elveția, Islanda, Liechtenstein, Marea Britanie și Norvegia.

Prin intermediul cardului european de sănătate, utilizatorii pot accesa servicii medicale oferite de furnizorii incluși în sistemul de securitate socială al țării respective. Conform legislației, sunt acoperite doar “serviciile medicale necesare în timpul șederii temporare”.

Advertisement

Acestea includ spitalizarea continuă sau de zi pentru urgențe medicale, inclusiv tratamentele stomatologice, bolile epidemiologice, nașterile, chimioterapia, și altele. De asemenea, pot fi acoperite consultații de urgență la domiciliu sau transportul pacienților la unitățile medicale.

Cardul nu poate fi folosit pentru tratamente medicale planificate și nu acoperă afecțiunile preexistente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

După modelul Australiei, tot mai multe state pregătesc interdicții pentru minorii de pe rețelele sociale

Published

on

Adoptarea în Australia a unei legi care blochează accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale a declanșat un val de reacții la nivel internațional. Măsura, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, a devenit un punct de referință pentru alte guverne care analizează modalități de a limita expunerea minorilor la platformele digitale.

Franța, Regatul Unit, Spania și chiar instituțiile Uniunii Europene lucrează deja la propriile proiecte legislative, fiecare adaptat contextului social și juridic intern. Deși abordările diferă, direcția este comună: protejarea copiilor de efectele nocive ale mediului online, de la dependență și presiune socială până la expunerea la conținut inadecvat sau la riscuri de securitate.

În Franța, discuțiile vizează introducerea unui sistem de verificare a vârstei direct prin intermediul platformelor, în timp ce Regatul Unit explorează un cadru legal mai strict, care ar obliga companiile tech să implementeze filtre automate pentru utilizatorii sub o anumită vârstă. Spania analizează un model mixt, care combină responsabilitatea părinților cu obligațiile furnizorilor de servicii digitale. La nivelul Uniunii Europene, se discută despre o reglementare unitară, care să stabilească standarde comune pentru toate statele membre.

Fenomenul capătă amploare pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind sănătatea mentală a tinerilor și impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării lor emoționale. Deși dezbaterea rămâne deschisă, trendul global indică o schimbare de paradigmă: accesul minorilor la platformele digitale nu mai este considerat un drept implicit, ci un spațiu care necesită reguli stricte și protecție suplimentară.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Primul caz de Chikungunya în România: autoritățile dau asigurări că situația este sub control

Published

on

Un bărbat revenit recent din Africa a fost diagnosticat în România cu virusul Chikungunya, acesta fiind primul caz confirmat în țara noastră. Specialiștii au precizat că pacientul a fost testat imediat după apariția simptomelor, iar rezultatul pozitiv a fost confirmat prin analize de laborator.

Autoritățile sanitare subliniază că nu există motive de îngrijorare pentru populație, deoarece virusul nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătura anumitor specii de țânțari care nu sunt active în această perioadă în România. Pacientul se află sub supraveghere medicală, iar starea sa este stabilă.

Reprezentanții sistemului medical transmit că astfel de cazuri apar ocazional în rândul persoanelor care călătoresc în zone tropicale și că măsurile de monitorizare sunt deja aplicate. Mesajul oficial este unul de calm: situația este gestionată, iar riscul pentru populație este considerat foarte redus.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Atac masiv asupra Ucrainei, la scurt timp după anunțul unui acord Trump–Putin

Published

on

La doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a anunțat public existența unui acord cu Vladimir Putin privind „detensionarea situației din Europa de Est”, Rusia a declanșat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni asupra Ucrainei. Potrivit autorităților ucrainene, peste o sută de drone de atac au fost lansate în valuri succesive, vizând infrastructura energetică, zone industriale și puncte logistice din mai multe regiuni ale țării. În paralel, o rachetă balistică a fost detectată și interceptată în apropierea capitalei Kiev, provocând explozii puternice și panică în rândul populației.

Atacul a venit într-un moment în care opinia publică internațională încerca să înțeleagă implicațiile anunțului făcut de Trump, care sugera o posibilă schimbare de ton în relațiile dintre Washington și Moscova. În Ucraina, însă, reacția a fost imediată: sirenele de raid aerian au răsunat ore în șir, iar autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi. Echipele de intervenție au lucrat toată noaptea pentru stingerea incendiilor și pentru restabilirea alimentării cu energie în zonele afectate.

Deși o parte dintre drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană, amploarea atacului a demonstrat încă o dată capacitatea Rusiei de a lovi simultan mai multe puncte strategice. Oficialii ucraineni au interpretat acțiunea ca pe un mesaj direct, menit să arate că Moscova nu intenționează să reducă presiunea militară, indiferent de declarațiile politice făcute pe scena internațională.

Evenimentele au reaprins dezbaterea globală privind stabilitatea regiunii și au ridicat semne de întrebare cu privire la efectele reale ale acordului anunțat. În timp ce liderii occidentali analizează situația, Ucraina continuă să se confrunte cu realitatea dură a unui război care nu dă semne de încetinire.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading