Știri
Consiliul Județean a votat 18 proiecte într-o ședință extraordinară. Care sunt acestea
Consiliul Județean s-a convocat azi de la ora 12:00 într-o ședință extraordinară, pentru a vota cele 18 proiecte aflate pe ordinea de zi. Ședința a avut loc pe 29 mai 2024 în sala de ședințe „Mihai Arbagic” din municipiul Călărași.
Iată proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr. 127/2020 privind organizarea comisiilor de specialitate ale Consiliului Județean Călărași pe principalele domenii de activitate nr. 8390 din 13.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8391/13.05.2024, Raportul Comp. Juridic nr. 8392/13.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Juridică;
2. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării bugetului Județului Călărași pe anul 2024 nr.8959/22.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8960/22.05.2024, Raportul Direcției Economice nr. 8961/22.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe;
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea acordării unui ajutor financiar din fondul de rezervă bugetară prevăzut în bugetul Județului Călărași pe anul 2024 nr.8954/22.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8955/22.05.2024, Raportul Direcției Economice nr. 8956/22.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe;
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea suplimentării, cu un post, a numărului personalului neclerical din județul Călărași nr.8860/21.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8905/21.05.2024, Raportul Direcției Economice nr. 8906/21.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe;
5. Proiect de hotărâre privind darea în administrare către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași a unui imobil, aflat în domeniul public al Județului Călărași nr. 8861/21.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8862/21.05.2024, Raportul Direcției Economice nr. 8884/13.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe;
6. Proiect de hotărâre privind darea în administrare a unei părți de imobil către Centrul de Asistență Medico – Socială Călărași, aflat în domeniul public al Județului Călărași nr. 8885/21.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8886/21.05.2024, Raportul Direcției Economice nr. 8887/21.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe;
7. Proiect de hotărâre privind actualizarea indicatorilor tehnico – economici și a devizului general – faza P.T. pentru obiectivul de investiții „Renovare energetică Gimnaziul Carol I (Școala nr. 4 Țopescu) Călărași” nr. 8832 din 20.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8833/20.05.2024, Raportul Comp.Juridic nr. 8834/20.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe și Comisia de Urbanism;
8. Proiect de hotărâre privind aprobarea regimului finanțărilor nerambursabile, de către Consiliul Județean Călărași, pentru activități nonprofit de interes public județean, pe anul 2024 nr. 8402 din 13.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8403/13.05.2024, Raportul comun al DDRRE, Direcției Economice și Direcției Juridice și Administrație Publică nr. 8404/13.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe și Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport;
9. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Planului anual de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul Județului Călărași pentru anul 2024 nr.8962/22.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8963/22.05.2024, Raportul Direcției Economice nr. 8964/22.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe;
10. Proiect de hotărâre privind modificarea Organigramei, Statului de funcții și Regulamentului de organizare și funcționare ale Centrului de Asistență Medico – Socială Călărași nr. 8599/15.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8600/15.05.2024, Raportul Comp.Guvernanță Corporativă și Instituții Publice Subordonate nr. 8601/15.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget – Finanțe, Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport și Comisia Juridică;
11.Proiect de hotărâre pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivelul județului Călărași, pentru perioada 2024-2028 nr. 8487/14.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr.8488/14.05.2024, Raportul Comp.Guvernanță Corporativă și Instituții Publice Subordonate nr. 8489/14.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe;
12. Proiect de hotărâre privind închiderea Centrului de plasament pentru copii cu handicap sever din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru copii cu handicap sever Călărași nr.8590/15.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8592/15.05.2024, Raportul Comp.Guvernanță Corporativă și Instituții Publice Subordonate nr. 8594/15.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget – Finanțe și Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport;
13. Proiect de hotărâre privind înființarea apartamentelor sociale în cadrul în cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru copii cu handicap sever Călărași, precum și aprobarea Regulamentelor de Organizare și Funcționare ale acestora nr. 8602/15.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8603/15.05.2024, Raportul Comp.Guvernanță Corporativă și Instituții Publice Subordonate nr. 8604/15.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport și Comisia Juridică;
14. Proiect de hotărâre privind schimbarea sediului și relocarea beneficiarilor Centrului de Primire în Regim de Urgență ”Sfânta Maria„ Călărași precum și modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al acestuia nr. 8719/17.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8721/17.05.2024, Raportul Comp.Guvernanță Corporativă și Instituții Publice Subordonate nr. 8722/17.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget – Finanțe, Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport și Comisia Juridică;
15. Proiect de hotărâre privind modificarea Organigramei, a Statului de funcții și a Regulamentului de organizare și funcționare ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași nr. 8846/20.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8847/20.05.2024, Raportul Comp.Guvernanță Corporativă și Instituții Publice Subordonate nr. 8848/15.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget – Finanțe, Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport și Comisia Juridică;
16. Proiect de hotărâre privind schimbarea sediului și relocarea beneficiarilor Centrului de Asistență Medico-Socială Călărași, precum și mărirea capacității centrului prin suplimentarea de paturi nr. 8939/21.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8941/21.05.2024, Raportul Comp.Guvernanță Corporativă și Instituții Publice Subordonate nr. 8943/21.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget – Finanțe, Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport și Comisia Juridică;
17. Proiect de hotărâre pentru modificarea Statului de funcții al Spitalului Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian” Călărași nr. 9021 din 23.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 9022/23.05.2024, Raportul Comp.Sănătate nr. 9023/23.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe și Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport;
18. Proiectul de hotărâre pentru modificarea Statului de funcții al Spitalului de Psihiatrie Săpunari nr. 8642/16.05.2024, însoțit de Referatul de aprobare al Președintelui CJC nr. 8644/16.05.2024, Raportul Comp.Sănătate nr. 8646/16.05.2024 ce urmează a fi avizat de Comisia Buget-Finanțe și Comisia de Învățământ, Sănătate, Cultură, Sport;
19. Diverse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Protecție totală la job: România interzice oficial hărțuirea și violența inclusiv în online, deplasări și pauze de masă
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
Baby Face Nelson – Ucigașul cu chip de înger
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
