La zi
Detalii neștiute despre celebrul tablou Mona Lisa
O echipă de cercetători din Franța și Marea Britanie a scos la iveală noi detalii despre munca depusă de Leonardo da Vinci pentru realizarea celui mai cunoscut tablou din istorie, Mona Lisa (La Gioconda).
Folosind razele X pentru a analiza structura chimică a unei mici bucăți din celebra operă de artă, cercetătorii au descoperit o nouă perspectivă asupra tehnicilor pe care Leonardo da Vinci le-a folosit pentru a realiza această pictură.
Cercetarea publicată în Journal of the American Chemical Society sugerează că Leonardo da Vinci a experimentat diverse tehnici în momentul în care a realizat acest tablou. Studiul realizat de oamenii de știință relevă faptul că rețeta de vopsea în ulei folosită ca strat de bază pentru a pregăti panoul din lemn de plop pare să fi fost diferită pentru Mona Lisa, în raport cu alte opere ale cunoscutului artist.
“Era un om căruia îi plăcea să experimenteze, iar fiecare dintre picturile sale este diferită din punct de vedere tehnic. În acest caz, este interesant de văzut că, într-adevăr, există o tehnică specifică pentru stratul de bază”, a afirmat Victor Gonzalez, autorul principal al studiului și chimist la cel mai important organism de cercetare din Franța, CNRS.
https://www.youtube.com/watch?v=yRK_uCMwZPY
În altă ordine de idei, se pare că Da Vinci a folosit un compus rar în primul său strat de vopsea, plumbonacritul. Studiul a demonstrat astfel în premieră ceea ce istoricii de artă au folosit ca ipoteză în trecut: Da Vinci a folosit, cel mai probabil, pulbere de oxid de plumb pentru a-și îngroșa liniile și a ajuta la uscarea vopselei.
Se crede că Da Vinci a dizolvat pulberea de oxid de plumb, de culoare portocalie, în ulei de in sau de nucă, prin încălzirea amestecului în așa fel încât să obțină o pastă mai groasă, cu uscare mai rapidă.
Pe lângă Da Vinci, și maestrul olandez Rembrandt pare să fi folosit o rețetă similară în secolul al XVII-lea, conform spuselor lui Gonzalez.
Mona Lisa, un tablou evaluat la 1 miliard de dolari
Mona Lisa se află în prezent la Muzeul Luvru din Paris și este în proprietatea statului francez. Pentru mult timp, oamenii s-au întrebat la ce sumă ar fi evaluat. În 1962 a intrat în Cartea Recordurilor pentru o poliță de asigurare în valoare de 100 de milioane de dolari, ceea ce în banii din prezent, ajustând inflația, ar fi echivalentul sumei de 1 miliard de dolari. De altfel, aceasta este și evaluarea pe care specialiștii i-o fac tabloului.
În orice caz, Mona Lisa este cel mai cunoscut tablou din istorie, lucru dovedit și de milioanele de exemplare existente. Mulți colecționari își doresc să aibă o copie a acestui tablou cunoscut. Replici au apărut și în filme cum ar fi “The Da Vinci Code” (2006) ori “2012” (2009). Tabloul celebru poate fi văzut și în jocuri, cel mai popular exemplu fiind “Animal Crossing”. Opera lui Da Vinci a dus și la apariția unui slot video. Lansat de iSoftBet, “Mona Lisa Jewels” este disponibil cu mize demo în secțiunea de pacanele gratis online NetBet, dar și cu mize reale la același operator licențiat în România.
https://www.youtube.com/watch?v=pN2pPhpAxXk
Leonardo da Vinci a creat acest tablou între 1503 și 1506, iar chipul femeii care are o expresie gânditoare a fost văzut pe viu de zeci de milioane de oameni la Muzeul Luvru din Paris. Dimensiunea tabloului este 77 x 53, lucrarea fiind realizată în ulei pe lemn de plop. În trecut, tabloul a mai fost expus temporar și la New York, Washington, Tokyo și Moscova.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Daniel David a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia, confirmată oficial
Daniel David și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației, potrivit informațiilor publicate luni seară de HotNews, care citează surse guvernamentale. Potrivit acestora, demisia ar fi venit la solicitarea premierului Ilie Bolojan, însă apropiați ai ministrului susțin că plecarea a fost o decizie personală.
Contactat pentru un punct de vedere, Daniel David nu a răspuns inițial solicitărilor presei. Ulterior, acesta a confirmat oficial demisia printr-un mesaj publicat pe blogul personal.
„Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării, i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcție, prin depunerea demisiei. Deși demisia este un act unilateral, am dorit să fie o plecare amiabilă”, a transmis Daniel David.
Un mandat de un an, marcat de controverse
Daniel David a preluat portofoliul Educației în decembrie 2024, în guvernul Ciolacu 2, fiind ulterior menținut în funcție și în executivul condus de Ilie Bolojan, instalat în iunie 2025. Înainte de numire, acesta a fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Mandatul său a fost însoțit de mai multe controverse. Printre cele mai criticate decizii s-au numărat tăierile de burse pentru elevi și studenți, incluse în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare al guvernului Bolojan, precum și pozițiile publice care au stârnit reacții dure din partea mediului academic și a organizațiilor studențești.
De asemenea, un raport realizat de Institutul de Științe ale Educației, publicat de Edupedu.ro, care avertiza asupra riscurilor unor măsuri din Legea Bolojan, ar fi fost blocat la nivelul ministerului, fiind transmis presei într-o formă modificată, potrivit sursei citate.
Cine ar putea prelua Ministerul Educației
Portofoliul Educației revine Partidului Național Liberal, iar propunerea pentru un nou ministru urmează să fie înaintată în zilele următoare. Potrivit surselor HotNews, printre numele luate în calcul se află Marilen Pirtea, deputat PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara, dar și Luciana Antoci, consilier al premierului pe probleme de educație.
Până la numirea unui nou titular, activitatea ministerului va fi asigurată conform procedurilor legale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în anul 2026, nu vor mai fi introduse creșteri ale taxelor. Totuși, această promisiune vine cu o condiție esențială: Guvernul și Parlamentul trebuie să păstreze măsurile fiscale adoptate până acum și să le completeze cu o disciplină bugetară strictă, prin tăieri importante din cheltuielile publice.
Șeful Executivului a explicat că, datorită eforturilor din acest an, România a reușit să evite o situație mai gravă, respectând ținta de deficit bugetar. Dacă aceste direcții sunt urmate în continuare, banii economisiți vor putea fi direcționați spre investiții, dezvoltare și indexări reale ale salariilor și pensiilor.
„Dacă respectăm aceste reguli, traiectoria economică va fi bună și nu va mai fi nevoie de majorări de taxe”, a subliniat Ilie Bolojan. El a avertizat însă că, fără disciplină, riscurile revenirii la problemele anterioare rămân reale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit discuții intense după ce a recunoscut deschis că se gândește la posibilitatea de a părăsi Guvernul anul viitor. Într-un interviu recent, oficialul a explicat că mandatul său a fost gândit inițial pe termen scurt, pentru a ajuta la stabilizarea sistemului educațional și a țării în momente de criză.
„Am venit cu un orizont de câteva luni, dar am amânat plecarea de mai multe ori, pentru că era important să trecăm prin evaluări internaționale și măsuri bugetare dificile”, a declarat Daniel David. El a subliniat că nu aspiră la o carieră politică și că ar fi corect ca bugetul educației pentru 2026 să fie gestionat de un ministru care îl negociază și îl pune în practică.
Declarațiile vin într-un context tensionat, marcat de nemulțumiri în sistemul de învățământ și presiuni bugetare. Mulți așteaptă acum o decizie clară, mai ales că perioada sărbătorilor de iarnă ar putea aduce schimbări neașteptate în Executiv. Sistemul educațional rămâne sub atenție, iar viitorul conducerii ministerului este acum în centrul dezbaterilor publice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Daniel David a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia, confirmată oficial
BMW cuprins de flăcări în trafic, pe DN3 – zona Piscicola. Ocupanții au reușit să iasă la timp
Vor mai crește taxele în 2026? Premierul Bolojan pune o condiție clară
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
