Știri
Ecoaqua S.A. elimină coeficientul de repartiție din facturile clienților
Eduard Grama, directorul operatorului regional de apă-canal Ecoaqua S.A., a participat astăzi la o conferință de presă organizată la sediul organizației județene a Partidului Social Democrat Călărași, în care a prezentat progresul proiectului POIM semnat în urmă cu 8 luni de zile pentru municipiul Urziceni și județul Călărași. În prezent, sunt trei șantiere pentru care s-au semnat documentele. Potrivit lui Grama, ordinul de începere a lucrărilor este preconizat să fie dat în luna iulie, iar până la sfârșitul săptămânii se așteaptă să fie încheiate cel puțin 10 lucrări de execuție.
În ceea ce privește proiectul POIM care se va desfășura în municipiul Călărași, Grama a precizat că lucrările vor începe la sfârșitul anului 2023. În ceea ce privește facturarea clienților, acesta a subliniat că facturile nu vor conține costuri pentru apa care nu intră în repartiția din facturile clienților.
“Prețul apei nu a crescut din această cauză, strategia de tarifare a fost aprobată din ADI, creșterea prețul apei a fost condiție a proiectului POIM, este vorba despre o creștere la nivel național, nu doar la nivel de operator din Călărași. Dacă în urmă cu câteva luni aveam cel mai ridicat tarif la apă, astăzi, Iași, Constanța, Dâmbovița și ceilalți operatori la nivel național au fost nevoiți să facă acest lucru. Deci, refuzam să primim 400 de milioane de euro să-i investim la Călărași, doar pentru un simplu motiv că nu dorim să creștem prețul la apă.
La nivel național, inflația a fost un alt factor. Pot să vă spun că a fost o discuție cu operatorul de apă de la Ialomița, care în acest moment, de la 1 august, prețul la apă de la Slobozia va fi de 15 lei. Vorbim despre o politică la nivel național de creștere a tarifului pentru ca aceste investiții să fie realizate.” a precizat Grama în conferința de presă.
CĂLĂRAȘIUL FĂRĂ COEFICIENT DE REPARTIȚIE
Referitor la coeficientul de repartiție pentru pierderile din rețeaua de apă pe care clienții trebuie să-l suporte în facturi, directorul Eduard Grama a explicat faptul că se fac eforturi pentru ca aceste valori să dispară din facturi în urma investițiilor făcute prin schimbarea apometrelor clasice cu unele inteligente cu mare precizie, pentru a elimina și această neplăcere din facturi.
“Pot să vă spun că la 28 februarie a.c. ultima factură cu acest coeficient de repartiție a fost anulată și din acest moment, începând cu luna martie, toate facturile care au ajuns la cetățeni au ajuns fără acel coeficient de repartiție. Călărașiul este fără coeficient de repartiție. Din acest moment, oamenii plătesc ceea ce consumă și au obligația să transmită un index corect!” a explicat directorul general al Ecoaqua, Eduard Grama.
“În acest moment, în municipiul Călărași, la nivelul a patru blocuri avem montate apometre inteligente printr-un proiect pilot care a dat rezultate. În continuare, vom schimba, acolo unde sunt pierderi, apometre cu telecitire. Așteptăm să semnăm contractul pe digitalizare, pentru că operatorul în acest moment a rămas în urmă pe această zonă, undeva prin anii 1996 – 1997, atât la nivel informatic cât și la nivel de monitorizare. Vom reuși până la sfârșitul lunii iulie să aducem la Călărași apometre cu telecitire pentru toți consumatorii.” a mai precizat directorul Ecoaqua, Eduard Grama.
„Aș dori să-l felicit pe Eduard Grama pentru faptul că a pus în practică proiectele pe care împreună le-am stabilit. Aceste lucruri pe care le face Eduard Grama trebuiau făcute de cei care au fost înaintea noastră. Nu s-a dorit, a fost un interes doar să ne luăm salariul sau beneficii pe funcții. De aceea am solicitat verificări și la agenții economici care sunt consumatori mari… Un mare consumator a raportat 60 metri cubi pe lună și în realitate avea 600 pentru capacitatea economică. Împreună am reușit cu aceste promisiuni pe care noi le-am făcut în anul 2020. Am spus că venim cu o echipă să modernizăm orașul și județul Călărași.” a precizat șeful C.J. Călărași, Vasile Iliuță.
De asemenea, Grama a mai afirmat că se așteaptă să participe la licitația pentru proiectul POIM cât mai mulți agenți economici mari, ceea ce ar putea să aducă beneficii semnificative proiectului și comunității locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.
Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.
O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori
„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.
Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.
Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.
Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.
„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.
Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.
O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.
Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cât valorează grâul, porumbul și floarea-soarelui în 2025? Consilierii județeni din Călărași au stabilit prețurile
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Cinema Călărași / Băieții răi revin la Călărași cu o misiune imposibil de… cuminte!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
