Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -1°C | Anul XI Nr. 549

La zi

După taxa de salariu pretinsă de un fost director AJOFM Călărasi condamnat cu suspendare pentru luare de mită, o salariată a încălcat grav Codul Administrativ

Published

on

Maria Boboc, jurist al AJOFM Călărași, trece printr-un coșmar după ce a sesizat (ANOFM) Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă cu privire la săvârșirea unor aspecte ce conturează fapte de incompatibilitate care au avut loc în urma numirii inspectorului de resurse umane, Arsenescu Mirela, pe funcția de director executiv al AJOFM Călărași după ce fostul director a fost condamnat penal pentru luare de mită.

Situația a început în anul 2021, după ce directorul liberal al AJOFM Călărași, Nicolae Chirana, a fost trimis în judecată, cu acord de recunoaştere, pentru luare de mită. Potrivit unor date din anchetă, Nicolae Chirana cerea inițial un comision de 10% din venitul salarial al viitorilor angajați, redus apoi la o sumă fixă: 100 de lei.

Nicolae Chirana cerea inițial un comision de 10% din venitul salarial al viitorilor angajați, redus apoi la o sumă fixă: 100 de lei. Fostul director a primit 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni şi interzicerea pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Începând cu luna mai 2021 pana la data de 1 Noiembrie 2021 Arsenescu Mirela a preluat conducerea instituției.

Advertisement

“În acest moment e relativ liniște și pace, dar în anul 2021 era un calvar să intri în instituție. Faptul în sine, ideea în sine, că trebuie să plec la servici, de seară mă marca și a doua zi nu mai aveam energie, pentru că era o atmosferă absolut mizerabilă, cel puțin pentru mine, provocată de directorul executiv de la momentul respectiv, în perioada mai – 1 noiembrie. Am fost chemată de directorul executiv, numit temporar la momentul respectiv, și am fost făcută mahalagioaică, mi s-a spus că-mi terorizez colegii. Am solicitat prezența colegilor, au venit doar patru, dintre care niciunul nu a recunoscut acest lucru. Atunci, conducerea de la momentul respectiv pur și simplu m-a dat afară din birou. E vorba despre doamna inspector superior resurse umane, Mirela Arsenescu.”a explicat Boboc Maria pentru Călărași PRESS.ro.

Cu alte cuvinte, jurista din AJOFM Călărași, Boboc Maria, explică incompatibilitatea pe care inspectorul superior de resurse umane, Arsenescu Mirela, o are în relația cu instituția unde a fost delegată prin Decizia numire a ANOFM de a exercita funcția de conducere pe o perioadă temporară. Funcția trebuia preluată de directorul adjunct din momentul câștigării concursului pentru postul vacant.

Vorbeați despre incompatibilitatea pe care aceasta o are la nivelul instituției pe care a condus-o la momentul pe care l-ați precizat?

“Începând cu luna mai și până la sfârșitul lunii octombrie 2021 au semnat în dublă calitate, cel puțin în primele două luni, mai și iunie, a semnat în dublă calitate decizii de inspector resurse umane și director executiv al instituției, ceea ce este incompatibil. Eu am sesizat pe legea avertizorului public și NFP??? (2:07), am sesizat și ANI pentru incompatibilitate, pentru că era și consilier de etică la momentul respectiv. Nimeni nu mi-a dat nicio șansă, toată lumea pur și simplu m-a pasat, au pasat toate documentele, am aflat ulterior, la agenția noastră națională, la ANOFM pentru că între timp, tot pe legea avertizorului public, am făcut sesizare la Ministerul Muncii. Ministerul și-a declinat competența către noi, a venit președinta de la momentul respectiv, doamna Maria Mareș și cu inspectorul de resurse umane de la Agenția Națională, care m-au amenințat cu control și comisie de disciplină. Lucru care s-a întâmplat, și unul și celălalt. Am fost cercetată disciplinar în urma controlului de la ANOFM, iar doar în raportul echipei de control scrie clar ca măsură nr.1 – cercetarea administrativ disciplinară și a doamnei Arsenescu, nu doar a mea.” povestește Boboc Maria pentru Călărași PRESS.ro.

Ordinul 193/06.05.2021 a fost emis, decizie temporară prin care Arsenescu Mirela semnează în dublă calitate (inspector resurse umane și director executiv). Potrivit unor date interne, este vorba despre perioada 05.05.2021 – 14.07.2021.

Advertisement

În 14.07.2021 s-a emis cel de-al doilea Ordin de numire, deși la data de 14.07.2021 Nicolae Tudora câștigase, prin concurs, funcția de director adj. Prin Ordinul 292/19.07.2021, Arsenescu a ocupat funcția  până la 1 noiembrie 2021, moment în care a fost eliberată din funcția, atribuțiile fiind preluate de Nicolae Tudora prin Ordinul nr. 418/01.11.2021.

“În noiembrie 2021, 15-16 noiembrie, a venit echipa de control de la ANOFM, care a lăsat ca măsură cercetarea doamnei Arsenescu nr.1 și a mea nr.2. A mea s-a produs și am fost cercetată și sancționată disciplinar, conform legii, dar la doamna Arsenescu nici în data de astăzi nu s-a produs nicio cercetare.
Cercetarea disciplinară pe care ați avut-o dumneavoastră a fost realizată în baza unor documente pe care le-ați semnat. Eu le-am semnat în calitate de consilier juridic al instituției. Le primeam de la doamna Arsenescu, inspector resurse umane, eu le semnam ca și consilier juridic și le duceam în secretariat, urmând ca doamna director executiv temporar, Mirela Arsenescu, să le semneze și ca director executiv – dublă calitate.” a mai precizat juristul Boboc Maria.

Este legal să se întâmple așa ceva?

“Nu, pentru că însăși codul administrativ spune acest lucru, fapt pe care l-au spus și cei de la ANOFM, cu echipa de control a ANOFM-ului. Nu mu mai că a rămas doar la stadiul de discuții – nu au continuat cu cercetarea efectivă, așa au zis”

Cu alte cuvinte, nu s-a luat nicio măsură?

Advertisement

“Absolut niciuna împotriva ei, împotriva mea da. Deja la mine s-a radiat în acest moment, pentru că au trecut cele 6 luni de când s-a emis decizia de mustrare, dar la dumneaei, nu. Cu atât mai mult cât dumneaei a încălcat două articole de lege, nu unul. Deci, nu a predat lucrările și conform codului administrativ, într-un anumite interval de timp specificat în ordinul de numire, trebuie să predai lucrările. Acele lucrări nu au fost predate niciodată nici scriptic, nici faptic.” a completat salariata cercetată disciplinar.

De ce credeți că nu s-a rezolvat conflictul până în acest moment?

“Din cauza faptului că doamna Arsenescu, exact cât am stat cu dânsa în birou – 3 ani, din 23.04.2018 până în 23.04.2021, în permanență avea grijă să spună că ea și-a creat relații la București, la ANOFM, că aceste relații se creează în timp. Vorbea cu colegii de acolo la pertu, absolut cu toți, mai avea puțin și vorbea cu președinta și cu directorul de la resurse umane tot la fel, dar, mă rog, e problema dânsei, până la urmă. Există un termen în codul administrativ și în ce a mai apărut după, în Legea 53/2021, ar fi un termen de un an și 6 luni, numai că acest termen nu este de prescriere, este de constatare a abaterii. Practic, în orice moment ea trebuie cercetată.”

Potrivit unor date, situația ar fi fost tergiversată de sfera politică locală. Cazul a intrat și în atenția Direcției Naționale Anticorupție. 

“Doamna Arsenescu este fina de cununie a primarului de la Modelu, Gheorghe Dobre, membru marcant al Partidului Național Liberal de la Călărași.” a precizat un funcționar din cadrul AJOFM Călărași.

Advertisement

În replică, Arsenescu Mirela recunoaște: “Eu am desfășurat activitate de conducător, mai bine spus de director executiv, interimar, pe o perioadă în care fostul director ( n.r. Nicolae Chirana) era în concediu medical, ulterior trimis în cercetare (PENALĂ) pentru anumite lucruri. A fost condamnat și își ispășește pedeapsa. În ceea ce privește Avizul ANFM prin care am fost numită pentru a îndeplini acea funcție de director și atribuțiile funcției, a fost emis de Agenția Națională a Ocupării Forței de Muncă. Deci, ei au făcut solicitare la ANFP pentru acest lucru.”

Întebată despre existența avizului ANFP, Arsenescu insistă asupra existenței acestui document. 

“Fără avizul acela nu aș fi putut îndeplini funcția de director.”

Privind dubla calitatea sub care semna documente, Arsenescu Mirela recunoaște fără vreo reținere faptul că acest lucru s-a întâmplat.

“Este vorba despre o serie de documente emisă până la data de 14.07.2021, când au fost delegate atribuțiile de director.”

Advertisement

Dacă e să ne referim la situația în care documentele semnate în dublă calitate de Arsenescu care nu au ajuns la ANOFM și să o credem pe cuvânt pe aceasta, hârtiile s-au pierdut pe traseu, iar vina nu aparține nimănui.

“Nu știu să vă spun, eu am fost cercetată de o comisie trimisă de la ANOFM pentru aceste documente. Deci, acele documente au fost date forului tutelar, de acolo au rămas în rezolvare de către dânșii. Corpul de control al Ministerului Muncii a cerut documentele.” a precizat Arsenescu Mirela pentru CălărașiPRESS.ro.

Angajată în cadrul AJOFM Călărași din 1 aprilie 2021 pe postul de șef serviciu, ocupat prin transfer de la Casa de Asigurări de Sănătate, Nicolae Tudora a fost numită ulterior printr-o decizie emisă de ANOFM pe postul de director adjunct. Aceasta a precizat despre cazul care a ajuns pe masa Ministerului Muncii sub forma unui control.

“Începând cu luna februarie 2021, Arsenescu a ocupat acest post, la un moment dat, a trebuit să predea predea sarcinile și atribuțiile de inspector resurse umane, unui salariat din cadrul instituției. La momentul respectiv s-a făcut o sesizare către ANOFM care a trimis un corp de control din cadrul Ministerului Muncii, unde s-au constatat o serie de disfuncții pe această temă și s-au luat măsuri. Le-am pus la dispoziție de peste 600 de documente celor de la Ministerul Muncii și s-a remis o adresă către persoana care a efecgtuat acea sesizare. Despre activitatea colegilor și a activității desfășurate de noi pe cercetare disciplinară care s-a întâmplat și tot ce a fost, a fost, pot să spun, laudă la adresa colectivului, însă suferau că Ministerul Muncii va solicita un punct de vedere oficial Agenției Naținale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a clarifica ce s-a întâmplat.

Întrebată despre atribuțiile de serviciu care ar fi trebuit să fie delegate unui alt funcționar competent din AJOFM Călărași, directoarea Nicolae Tudora precizează că cel care ar fi primit prin în sarcina de serviciu nu se pricepea să întocmească documentele respective, iar Arsenescu Mirela ar fi acceptat acest lucru.

Advertisement

“(…)Colegul, probabil, neștiind să lucreze activitatea, în momentul în care l-a ajutat, tot colega mea l-a făcut și tot ea le-a semnat, în dubla calitate de inspector resurse umane și director executiv. Acest lucru este într-adevăr verificat și este cuprins într-un raport la noi, urmând ca doamna Arsenescu să fie cercetată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Un lucru este cert. Am să merg personal la Agenția Națională să spun acest lucru, cu toate că este deja cunoscut. Am mers personal cu documente oficiale. Trebuie să se închidă acest lucru. Anual, ANFP cere tuturor instituțiilor publice situația cercetărilor disciplinare. Noi, în anul 2021, am avut o singura cercetarea a unei colege, cealaltă a fost remisă către ANOFM.” a precizat Nicolae Tudora pentru CălărașiPRESS.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Viitură în creștere la Buzău – Cod roșu de inundații

Published

on

În județul Buzău este în vigoare un cod roșu de inundații, iar situația evoluează de la o oră la alta. Ploile abundente din ultimele zile au umflat brusc cursurile de apă, provocând viituri rapide care au surprins comunitățile din mai multe localități. Autoritățile au transmis mesaje RO‑ALERT, avertizând populația să evite zonele joase și să se pregătească pentru eventuale evacuări.

Localități afectate și primele consecințe

În zone precum Vernești, Tisău, Mierea, Viperești și Săhăteni, apa a pătruns în gospodării, a blocat drumuri comunale și a izolat temporar unele familii. Râul Nișcov, cunoscut pentru reacțiile rapide la precipitații, a depășit cotele de pericol, generând viituri care au adus aluviuni și au destabilizat malurile.

Pompierii intervin continuu pentru evacuarea apei, sprijinirea persoanelor vulnerabile și degajarea drumurilor. În unele zone, utilajele au fost chemate pentru a îndepărta trunchiuri și resturi aduse de torenți.

O situație în dinamică

Nivelul apelor rămâne ridicat, iar meteorologii avertizează că precipitațiile pot continua. În astfel de condiții, riscul de noi viituri este ridicat, iar autoritățile locale monitorizează permanent cursurile de apă. Deocamdată nu au fost raportate victime, însă pagubele materiale sunt semnificative.

Advertisement

Recomandări pentru populație

  • Evitarea deplasărilor în zonele inundate.
  • Ocolirea drumurilor acoperite de apă, chiar dacă nivelul pare mic.
  • Pregătirea actelor și a obiectelor esențiale în cazul unei evacuări.
  • Urmărirea mesajelor oficiale și respectarea instrucțiunilor autorităților.

Un județ obișnuit cu riscurile, dar pus din nou la încercare

Buzăul se confruntă frecvent cu episoade de inundații, însă intensitatea actuală a viiturilor arată cât de vulnerabile rămân comunitățile din zonele de deal și de câmpie. Intervențiile sunt în desfășurare, iar următoarele ore sunt decisive pentru stabilizarea situației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Caii de la Letea – între libertate, supraviețuire și indiferență oficială

Published

on

În nordul Deltei Dunării, acolo unde dunele de nisip se prelungesc în pădurea cu stejari seculari, trăiesc caii de la Letea – o prezență care fascinează, dar care ascunde o realitate dură. Deși sunt priviți ca simboluri ale libertății, viața lor este marcată de lipsuri, de lupta permanentă cu un habitat dificil și de absența unei protecții reale din partea autorităților.

Un habitat spectaculos, dar neiertător

Caii de la Letea sunt descendenți ai unor animale lăsate libere de comunitățile locale în urmă cu multe decenii. În timp, au format herghelii stabile și s-au adaptat la un teritoriu care nu oferă resurse suficiente pentru o populație numeroasă. Pădurea Letea, cu lianele ei rare și solul nisipos, este un decor impresionant, dar nu un loc generos.

Vegetatia este limitată, iar resursele de apă sunt puține. În anii secetoși, aceste limite devin dramatice.

Vara – anotimpul setei care ucide

În lunile toride, temperaturile cresc până la niveluri care usucă orice urmă de iarbă. Ochiurile de apă seacă, iar caii sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a găsi o sursă de hidratare. Mânjii sunt cei mai vulnerabili, iar în perioadele cele mai grele, unele animale nu reușesc să supraviețuiască drumului.

Advertisement

Setea devine o amenințare constantă. Deși există voluntari care aduc apă în puncte accesibile, eforturile lor nu pot înlocui o strategie oficială. Autoritățile intervin rar, iar vara rămâne anotimpul în care caii mor, pur și simplu, de sete.

Iarna – anotimpul foamei care macină

Dacă vara îi aduce în pragul deshidratării, iarna îi împinge spre foame. Vegetația dispare aproape complet sub îngheț, iar solul nisipos nu ascunde nimic comestibil. Caii scormonesc zăpada sau nisipul înghețat în căutarea unor fire rătăcite de iarbă, însă hrana este insuficientă.

Hergheliile se strâng în grupuri compacte pentru a-și conserva căldura. Vântul dinspre mare taie până la os, iar nopțile devin neiertătoare. Animalele pierd mult din greutate, iar exemplarele mai slabe nu reușesc să treacă de lunile cele mai reci. Apa îngheață, iar singura soluție rămâne zăpada, care nu le poate acoperi nevoile reale.

Conflictele dintre protejarea pădurii și prezența cailor

Unul dintre cele mai delicate subiecte este relația dintre cai și pădurea Letea. Autoritățile susțin adesea că animalele afectează ecosistemul, consumând vegetația tânără și împiedicând regenerarea naturală a pădurii. Pe de altă parte, localnicii și organizațiile de protecție a animalelor consideră că pădurea a supraviețuit secole întregi în prezența cailor și că problemele reale vin din lipsa unei gestionări coerente.

Această tensiune a dus, în trecut, la controverse privind capturarea sau relocarea unor exemplare. Fără un plan clar, discuțiile se repetă an de an, iar caii rămân prinși între două viziuni care nu reușesc să se întâlnească.

Advertisement

Indiferența autorităților – o problemă veche, niciodată rezolvată

Statutul juridic al cailor rămâne neclar. Nu sunt considerați animale sălbatice protejate, dar nici nu aparțin oficial cuiva. Această ambiguitate permite autorităților să evite responsabilitatea directă. Intervențiile sunt rare, întârziate sau inexistente, iar caii sunt lăsați să supraviețuiască aproape exclusiv prin forțe proprii.

Un simbol fragil, care are nevoie de mai mult decât admirație

Caii de la Letea nu sunt doar o atracție turistică. Ei sunt martorii unei istorii locale, ai unei relații complicate dintre om și natură, ai unui loc în care tradiția și sălbăticia coexistă. Dar fără o abordare responsabilă, fără implicare reală și fără o strategie pe termen lung, acest simbol riscă să se degradeze treptat.

Imaginea lor alergând printre dune rămâne una dintre cele mai puternice imagini ale Deltei. Dar în spatele acestei frumuseți se ascunde o luptă continuă pentru apă, hrană și supraviețuire – o luptă pe care nu ar trebui să o ducă singuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Percheziții la Primăria Sectorului 5 într‑un dosar privind suspiciuni de corupție

Published

on

Percheziții ample au avut loc la Primăria Sectorului 5, într‑un dosar care vizează suspiciuni de corupție și posibile nereguli în modul de emitere a unor documentații de urbanism. Anchetatorii au descins atât la sediul instituției, cât și la locuințele unor persoane suspectate că ar fi fost implicate în aprobarea nelegală a unor proiecte imobiliare.

Potrivit informațiilor din anchetă, verificările se concentrează asupra unor funcționari cu rol decizional în procesul de avizare, existând indicii că anumite autorizații ar fi fost eliberate în schimbul unor foloase necuvenite. Printre persoanele vizate se află angajați din structuri tehnice și administrative, responsabili de avize, controale și verificări pe teren.

Anchetatorii încearcă să stabilească dacă au existat intervenții nejustificate în favoarea unor dezvoltatori imobiliari, precum și dacă au fost emise documente care nu respectau reglementările în vigoare. În cadrul operațiunii au fost ridicate acte, registre, sisteme informatice și corespondență internă, toate urmând să fie analizate pentru a reconstitui traseul decizional și eventualele abateri.

Deși investigația vizează persoane cu funcții importante în administrația locală, până în acest moment nu au fost anunțate măsuri preventive. Audierile continuă, iar procurorii urmează să stabilească rolul fiecărui funcționar și legăturile dintre aceștia și mediul imobiliar.

Advertisement

Perchezițiile marchează o nouă etapă într‑o anchetă complexă, care ar putea scoate la iveală modul în care au fost gestionate proiectele de construcții într‑un sector aflat în plină dezvoltare urbană. Autoritățile au anunțat că vor comunica noi detalii pe măsură ce investigațiile avansează.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading