Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 21°C | Anul XI Nr. 524

Cultură

Să descoperim viața Reginei în paginile cărților de la Biblioteca Județeană Călărași. 147 de ani de la nașterea Reginei Maria a României

Published

on

Se împlinesc 147 de ani de la naşterea Reginei Maria, simbolul Unirii şi al României Mari. Puţini ştiu că, pe lângă rolul important pe care l-a avut în Primul Război Mondial, suverana României Mari a fost şi un bun diplomat. Regina Maria a fost primul şef de stat care a pus România pe harta lumii. A ajuns chiar şi în Belgia, în inima Uniunii Europene, iar oamenii au primit-o cu mult entuziasm. Regina Maria a României a murit pe 18 iulie 1938, la vârsta de 62 de ani.

Principesa Maria Alexandra Victoria s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în comitatul Kent din Anglia.

A fost fiica lui Alfred al Marii Britanii şi Irlandei, Principe de Saxa-Coburg-Gotha, duce de Edinburgh (1844–1900) și a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei (1853-1920).

La 10 ianuarie 1893 s-a căsătorit cu Principele Moştenitor al României, Ferdinand.

Advertisement

A fost Regina României între anii 1914 şi 1927. A murit la 18 iulie 1938, la Sinaia.

Principesa Maria a venit în ţara ei de adopţie în 1893.

Calităţile ei remarcabile au transformat-o repede într-o figură publică de primă mărime, iar naturaleţea sa i-a cucerit pe români.

La venirea în ţară, George Coşbuc îi închina o poezie în care îi ura să devină un „al doilea soare“ pentru România.

Inteligentă, frumoasă, plină de curaj şi de determinare, viitoarea regină participă de la început la viaţa culturală românească şi îşi leagă numele de numeroase acte de binefacere.

Advertisement

Biblioteca Județeană Călărași deține și o secție de lectură care îi poartă numele Alteței Sale Regale “Regina Maria”.

Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie de personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii. Vă așteptăm să descoperiți viața Reginei în paginile cărților noastre! 29 octombrie 1875

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Cultură

Recomandare de carte – „2666” de Roberto Bolaño

Published

on

„2666” de Roberto Bolaño este o operă monumentală, un roman labirintic care împletește multiple fire narative într-o tapiserie densă de idei, emoții și mister. Publicat postum în 2004, acest roman de peste 1000 de pagini este considerat capodopera scriitorului chilian, explorând teme precum literatura, violența, căutarea sensului și efemeritatea existenței umane. Structurat în cinci părți distincte, dar interconectate, romanul este o meditație profundă asupra naturii artei și a condiției umane, plasată în contexte variate, de la Europa academică la deșertul mexican al orașului fictiv Santa Teresa.

Stilul lui Bolaño este hipnotic, combinând realismul cu elemente de mister și suprarealism. Proza sa este densă, dar accesibilă, plină de digresiuni care adaugă profunzime personajelor și temelor. Santa Teresa devine un personaj în sine, un loc al pierzaniei și al revelațiilor, care reflectă atât haosul modernității, cât și căutarea perpetuă a sensului.

Romanul nu oferă răspunsuri clare, ci invită cititorul să navigheze prin ambiguități și să reflecteze asupra naturii artei, violenței și memoriei. Este o carte care cere răbdare, dar răsplătește cu o experiență literară profundă și memorabilă.

Concluzie

„2666” este o operă care sfidează categorisirile, un roman care te provoacă să te pierzi în el și să ieși schimbat. Este o lectură esențială pentru cei care apreciază literatura complexă, care pune întrebări mai degrabă decât să ofere răspunsuri. Bolaño creează un univers literar unic, care rămâne în mintea cititorului mult timp după ce ultima pagină a fost întoarsă.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Changi” de James Clavell

Published

on

Changi (publicat în 1962, cunoscut și ca King Rat), romanul de debut al lui James Clavell, este o poveste captivantă și profund autentică, inspirată din experiența autorului ca prizonier de război în lagărul japonez Changi din Singapore, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Parte a seriei Saga Asiatică, romanul explorează lupta pentru supraviețuire într-un mediu brutal și complexitatea naturii umane în condiții extreme.

Acțiunea se desfășoară în lagărul de prizonieri Changi, unde soldați britanici, americani, australieni, olandezi și neozeelandezi îndură foamete, violență și umilințe. Clavell descrie cu precizie atmosfera sumbră a lagărului, bazându-se pe propriile trăiri. În centru se află „Împăratul”, un caporal american charismatic și pragmatic, care își folosește inteligența pentru a domina prizonierii și gardienii japonezi. Alături de el, personaje ca Jack, un ofițer britanic, și Yasuko, o japoneză implicată în dinamica opresivă, aduc profunzime poveștii. Romanul analizează supraviețuirea, demnitatea umană și relațiile de putere, dezvăluind conflicte între prizonieri și gardieni, dar și între deținuți.

Experiența lui Clavell conferă o autenticitate incontestabilă. Descrierile foametei, epuizării și torturilor psihologice sunt vii și copleșitoare.

 „Împăratul” este un anti-erou fascinant, iar contrastul cu idealismul altor personaje, ca Jack, creează o dinamică aparte și captivantă.

Advertisement

 Romanul explorează supraviețuirea, onoarea și puterea, cu o reflecție asupra codurilor morale în condiții extreme.

 Scris realist și tensionat, combină suspansul cu analiza psihologică, ținând cititorul captivat.

Changi este o lectură esențială pentru iubitorii de ficțiune istorică și povești de supraviețuire. A fost ecranizat, reflectând popularitatea sa, și rămâne o meditație asupra rezistenței umane și efectelor războiului.

Recomand Changi pasionaților de romane istorice și explorări ale naturii umane. Cu 464 de pagini, este o carte densă, care necesită implicare emoțională, dar răsplătește cu o poveste profundă. Dacă ai apreciat Shogun sau alte romane din Saga Asiatică, Changi este o alegere excelentă.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” promovează lectura și arta la Școala de vară din Ciocănești

Published

on

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași continuă să fie un partener activ în educația și dezvoltarea culturală a tinerilor. În cadrul Școlii de vară organizate la Ciocănești, participanții au avut ocazia să descopere expoziția de artă „Fancy”, dar și să afle mai multe despre activitățile și serviciile oferite de instituția de cultură din Călărași.

Evenimentul a fost coordonat de bibliotecara Camelia Fistic și profesorul Flavius Munteanu, care au ghidat grupul printr-o serie de prezentări interactive menite să stimuleze interesul copiilor și tinerilor pentru lectură, artă și resursele puse la dispoziție de bibliotecă.

Prin astfel de inițiative, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își reafirmă rolul de centru educațional și cultural, conectând comunitățile din județ cu lumea cărților, a artei și a informației.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading