Știri
Elisabeta Lipă, prezentă la Călărași pentru identificarea oportunităților de investiții în canotaj
Elisabeta Lipă, cea mai bună canotoare a secolului XX, președinta Federației de Canotaj din România este prezentă în acest moment la Călărași. Sportiva de performanță vizitează Baza de Canotaj din Călărași, Portul Turistic și Canalul Siderurgic pentru identificarea oportunităților de investiții unde se pot realiza proiecte pentru promovarea canotajului.
“Sportul m-a adus în Călărași, pentru că avem, aici, cluburi sportive importante. Clubul Sportiv Școlar, Clubul Sportiv Municipal, de aici au plecat canotori de succes, cu rezultate și la jocurile olimpice, să nu mai zic de mondiale și europene. Îmi doresc ca acești copii, să nu se ducă să se pregătească în alte părți, ci să se pregătească acasă. Aveți o școală foarte frumoasă (n.r. Școala Gimnazială Carol I), pe care am admirat-o, am înțeles că este recent renovată, deci sunt condiții.
Rezultatele de excepție m-au determinat să vin. Trebuie să ne gândim la viitor. Copiii noștri trebuie, în afară de îndeletnicirile lor, trebuie să-i facem să iubească și sportul, un domeniu unde este greu să ajungi sus, dar când ajungi la rezultate mulți nu dau înapoi. Nu poți să ai un viitor în sport dacă nu ai o infrastructură adecvată, iar Călărașiul cred că merită. Eu țin minte că, acum câțiva ani, am organizat activități aici, însă motoarele s-au gripat. Iată că astăzi am găsit, să zic, conducători ai unor instituții care își doresc să se aplece și să investească în infrastructură și atunci, eu am zis, las toată treaba la o parte și vin alături de cei de la Călărași pentru a-i ajuta.”
Fostul director al Direcţiei de Dezvoltare din Consiliul Județean Călărași, Eduard Grama, prezent în cadrul vizitei de astăzi, a precizat, pentru Canal SUD, faptul că, investițiile începute în anul 2017 vor continua, iar canotajul va primi atenția cuvenită pentru crearea condițiilor necesare practicării acestui sport care a adus multiple rezultate remarcante pentru Călărași.
“Un proiect vechi, început în anul 2017 alături de preşedintele CJ Călărași, în care ne dorim ca aceste investiții în infrastructura sportivă să poate fi făcute, unde tinerii să poată fi antrenați, un proiect unde putem să generăm, la nivel de municipiu, o emulație pentru acest sport. Prin venirea doamnei președinte Elisabeta Lipă vom putea identifica cele mai bune oportunități pentru realizarea proiectelor noastre. Avem în implementare Portul de ambarcațiuni, o zonă unde noi, cei care avem familii, cei care avem copii, putem desfășura o activitate de recreere. Ceea ce avem noi în municipiul Călărași nu au multe județe din țară, dar până acum nu am fost în stare să fructificăm această zonă, însă eu cred că ceea ce am început va duce la o creștere din punct de vedere economic și, în primul rând copiii care vin din urmă vor avea ce să vadă și cred că ne-am pus amprenta în dezvoltarea municipiului nostru, acesta fiind și rolul pe care îl avem.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Locuri de muncă sunt, dar oamenii nu mai vor să muncească! Zeci de posturi rămân neocupate la Călărași
Deși Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași publică săptămânal zeci de posturi vacante, tot mai puțini oameni par interesați să se angajeze. Oferta pentru perioada 6 – 12 octombrie 2025 include posturi bine plătite și cu program normal de lucru, însă candidații lipsesc aproape complet.
📋 Exemple de locuri disponibile
Printre posturile rămase „în aer” se numără:
-
Inginer / Inginer chimist la ABA Buzău-Ialomița – salariu brut 7.946 lei, concurs programat pentru 17 octombrie;
-
Călcătoareasă la MARTCONF SRL – trei posturi disponibile în municipiul Călărași.
Deși diferența de pregătire și domeniu e evidentă, ambele oferte au ceva în comun: lipsa de interes.
Unii spun că salariile nu reflectă munca depusă, alții recunosc deschis că preferă să stea acasă decât să lucreze pe sume considerate „prea mici”.
„Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”
Reprezentanți ai firmelor locale și ai AJOFM spun că situația a devenit cronică.
„Avem locuri de muncă în fiecare săptămână, dar vin foarte puțini să întrebe, și mai puțini să se angajeze efectiv. Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”, spun surse din cadrul instituției.
O realitate dură: lipsă de motivație, neîncredere și comoditate
Pe de o parte, angajatorii nu oferă întotdeauna condiții atractive – salarii competitive, transport asigurat, bonuri de masă sau program flexibil.
Pe de altă parte, mulți dintre șomerii locali preferă să rămână în evidențele AJOFM pentru ajutorul de șomaj sau să lucreze ocazional „la negru”, fără contract.
Sociologii spun că este un cerc vicios: lipsa de motivație personală se combină cu lipsa de încredere în piața muncii.
„Mulți tineri nu mai cred că pot face o carieră stabilă aici. Se gândesc că oricum vor pleca din țară. Ce rost are să te angajezi pentru două-trei luni?”, explică un specialist în resurse umane.
Călărașiul muncii… care nu se mai face
Realitatea este simplă: munca cinstită devine tot mai rară, iar interesul pentru locurile vacante scade de la o lună la alta.
În timp ce companiile și instituțiile locale caută oameni calificați sau măcar dispuși să învețe, mulți preferă confortul subvențiilor, al ajutoarelor sociale sau al unui trai improvizat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Copiii navetiști, în pericol din cauza vremii și a transportului deficitar: „Unii rămân în drum peste o oră”
Zeci de elevi din județul Călărași pornesc zilnic la drum în zori, pe frig și ploaie, doar ca să ajungă la școală. Mulți dintre ei așteaptă zeci de minute în șir autobuze care nu mai opresc în stație, iar unii rămân chiar în drum, în timp ce părinții privesc neputincioși.
„Fetița mea este răcită cobză… La clasa unde sunt diriginte, cu excepția a doi copii, toți sunt navetiști. Se trezesc devreme și așteaptă apoi în stație să vină autobuzul. Dacă este plin, șoferii nu opresc. Așteaptă următorul… uneori rămân în drum peste o oră!”, a povestit un părinte pentru Călărași Press.
Situația devine tot mai gravă odată cu scăderea temperaturilor. În timp ce județul Constanța a decis deja suspendarea cursurilor pentru ziua de miercuri, părinții din Călărași se întreabă dacă autoritățile locale vor lua măsuri similare pentru protejarea copiilor.
„Mi-e milă de copiii noștri navetiști. În clasa fiicei mele, din 34 de copii, doar 6 sunt din Călărași. Restul fac naveta zilnic. Nu cred că este ok pentru ei”, a mai spus tatăl elevei.
Părinții cer autorităților să analizeze cu atenție situația transportului elevilor și să ia decizii care să țină cont de siguranța acestora, mai ales în zilele cu condiții meteo extreme.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Comisia de apărare a Senatului a aprobat „majoratul online”: tinerii devin majori în mediul digital la 16 ani
Comisia de apărare a Senatului a dat luni raport favorabil propunerii legislative care introduce conceptul de „majorat online”, stabilind vârsta de 16 ani ca limită minimă de acces independent la platformele digitale și la conținutul online. Minorii sub această vârstă vor putea accesa servicii online doar cu acordul verificabil al părinților.
„Noi stabilim vârsta majoratului online – 16 ani. Dacă avem o vârstă a majoratului în offline, în viaţa de zi cu zi, atunci şi în viaţa online, acolo unde copiii petrec o perioadă mare de timp, avem nevoie de reguli clare. Trebuie să știm de la ce vârstă copiii noștri pot înțelege explicit conținutul pe care îl primesc pe aceste rețele”, a declarat Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de apărare.
ANCOM va elabora regulile de aplicare
Pentru punerea în practică a legii, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) va elabora, în termen de șase luni, normele și procedurile specifice.
„Avem un regulament european care vorbește despre conținutul destinat copiilor, dar responsabilitatea și mecanismele de implementare vor fi stabilite de ANCOM”, a explicat Pauliuc.
Un proiect susținut de mai multe partide
Inițiativa legislativă este semnată de un grup de parlamentari PNL, PSD și UDMR și urmărește protejarea minorilor de conținutul dăunător din mediul online, precum și sprijinirea dezvoltării lor fizice, mentale și morale.
Proiectul a primit anterior aviz favorabil din partea comisiilor juridică, pentru comunicații și de cultură, iar Senatul va fi prima Cameră sesizată pentru dezbaterea finală a legii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Iarna 2025/2026: Europa se pregătește pentru un sezon rece și ninsori abundente
Accident rutier în comuna Mănăstirea, județul Călărași – trei persoane rănite după impactul dintre două mașini
Locuri de muncă sunt, dar oamenii nu mai vor să muncească! Zeci de posturi rămân neocupate la Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
