Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 10°C | Anul XI Nr. 547

Știri

Legea care îi scapă pe romani de drumurile între instituțiile statului

Published

on

Legea care îi scapă pe romani de drumurile între instituțiile statului

Legea interoperabilităţii nu va mai permite niciunei instituţii din România să ceară unui cetăţean să îi aducă o informaţie pe format fizic sau electronic, astfel că românii nu vor mai fi “poştaşi” de la momentul implementării platformei, a afirmat preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Sabin Sărmaş, la Forumul România Digitală.

“Legea interoperabilităţii va face un lucru simplu: nu va mai permite niciunei instituţii din România să ceară unui cetăţean să îi aducă o informaţie pe format format fizic sau în format electronic, dacă acea formaţie există la o altă instituţie publică. Adică, românii nu vor mai fi ‘poştaşi’ de acum înainte, de la momentul implementării platformei. Se implementează acel principiu ‘o singură dată’ – once only. În momentul în care o informaţie despre un cetăţean, despre o companie, despre un bun există într-o bază de date a unei instituţii publice din România, acea bază de date reprezintă o sursă unică de informaţii, o sursă primară de informaţie care poate fi accesată de orice instituţie publică din România în procesul de acordare a unui serviciu public. Mai mult, acest lucru se va întâmpla într-o manieră extrem de transparentă. Toţi românii vor putea să vadă ce informaţii le-au au fost accesate, din ce motive au fost accesate, pentru ce servicii au fost accesate şi care este baza legală pentru accesarea celor formaţi. Tot procesul se va desfăşura într-un mediu sigur. Nu vor mai circula informaţii pe e-mail, pe hârtii”, a explicat Sărmaş.

Demnitarul a apreciat că implementarea Legii interoperabilităţii ar putea avea un impact economic între 0,5 şi 0,7% din PIB.

Advertisement

“Vorbim foarte mult de DESI. Să ştiţi că această lege, odată implementată, cred că ne poate urca cel puţin o poziţie în DESI, pentru că la capitolul servicii publice stăm cel mai prost şi este prefill forms, adică formulare precompletate. De ce nu se întâmplă acest lucru? Pentru că instituţiile nu comunică între ele. Astăzi, hârtia are triplu rol în administraţie în general şi în viaţa noastră: un rol de a prezenta informaţia, pentru că e înscrisă pe hârtie, un rol de a stoca, pentru că arhivăm încă, şi rol de transport – cel mai dezavantajos pentru cetăţean, pentru că cetăţenii sunt nişte ‘poştaşi’, care transportă informaţii pe hârtie de la o instituţie la alta. Interoperabilitatea ne scapă de această povară, iar impactul economic este unul incredibil de mare. Impactul implementării la nivelul administraţiei publice din România a Legii interoperabilităţii ar fi undeva între 0,5% şi 0,7% din PIB. Avem în Parlament o Lege a interoperabilităţii care sper să treacă până săptămâna viitoare şi va crea premisele adevăratei debirocratizări în România. Va fi legea care va duce la dispariţia hârtiei, dacă vreţi, din procesul de oferire a serviciilor publice. Avem o lege pentru cloud-ul guvernamental. Cred că stăm într-un punct bun în care mai avem şi bani peste toate cele spuse anterior, mai avem şi sursa de finanţare pe care n-am avut-o trecut. Acum depinde doar de noi dacă reuşim să folosim de data aceasta banii aceştia eficient”, a spus deputatul,

Platforma de ştiri economice şi analize financiare Financial Intelligence a organizat, marţi, cea de-a patra ediţie a Forumului România Digitală, în care sunt dezbătute teme precum: digitalizarea României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), tehnologia 5G şi securitatea cibernetică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading