Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 30°C | Anul XI Nr. 526

La zi

Bîrcă: La mulți ani, tuturor românilor și călărășenilor, de Ziua Drapelului Național!

Published

on

Anual, Ziua Drapelului Național este marcată în România pe 26 iunie. În anul 1998 a avut loc proclamarea acestei zile prin promulgarea Legii nr. 96 din 20 mai 1998. Culorile drapelului național, roșu, galben și albastru, sunt aceleași de la Revoluția Română din 1848, doar dispunerea, raportul și intensitatea/saturarea culorilor diferă.

La nivelul județului Călărași, autoritățile județene, sprijinite de jandarmii călărășeni au coborât drapelul României de pe catargul din fața Consiliului Județean Călărași și a Primăriei Municipiului. Tricolorul a fost depus, pentru sfințire, în Catedrala Sfântul Nicolae, urmând ca să fie ridicat, din nou, pentru festivitatea dedicată celor trei culori.

Festivitățile de la Călărași prilejuite de Ziua Drapelului au avut loc  la ora 10:00 pe esplanada din Centrul Vechi al municipiului.

“Astăzi, sărbătorim unul dintre simbolurile cele mai importante ale statului român, tricolorul. Drapelul nostru, alături de Stema și Imnul României sunt cele trei elemente naționale sfinte ale țării. Ele sunt garanția suveranității și independenței pentru care înaintașii au luptat neîncetat și față de care avem datoria de a le apăra pe mai departe pentru copiii noștri.
Sub acest tricolor pe care-l cinstim astăzi s-au purtat marile bătălii militare și politice. El a însoțit tot timpul cele mai mari reușite ale națiunii noastre. Așa cum a fost arborat el astăzi în toată țara, așa să-l arborăm și noi, în sufletul nostru, tot timpul.
El ne insuflă curajul de a vorbi și de a acționa în acord cu interesele noastre. El este simbolul libertății, al dreptății și al frăției, așa cum vorbesc de la sine cele trei culori care-l definesc.
Drapelul a fost și va fi mereu martorul tăcut al evoluției noastre ca stat. În timpul Războiului de Independență din 1877-78, armata română a fost unită permanent în jurul lui. În Primul Război Mondial, pentru apărarea drapelului de luptă, au avut loc mari jertfe, pentru că el însemna protejarea pământului țării și al onoarei militare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, drapelele unităților românești au continuat să evidențieze curajul ostașilor noștri.
Drapelul nostru va fi mereu dovada că avem un viitor. Să ne înclinăm în fața lui și sub aceleași trei culori să lăsăm deoparte divergențele și să fim mereu uniți pentru binele României!” – a transmis deputatul PSD pe o rețea de socializare.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

TVA în HoReCa la 21%: Falimente și scumpiri

Published

on

Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).

  1. Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.

  2. Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.

  3. Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.

  4. Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).

Reacții

HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.

Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Alertă la Sulina: Drone rusești în apropierea graniței pun armata română în gardă

Published

on

Incident din 4-5 septembrie 2025:

În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.

  • Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
  • Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Temperaturi negative în România încă din octombrie 2025

Published

on

Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.

Sezonul de tranziție, plin de surprize

România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.

Primul val de iarnă lovește Predealul

Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.

Frigul se instalează treptat

După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.

Advertisement

Pregătiți-vă pentru iarnă

Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading