Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 540

Știri

România vs Bulgaria/ meciul privind promovarea turismului

Published

on

În loc de perdele negre la New York, Bulgaria se promovează în 25 de țări din Europa

„Așteptăm 6 milioane de turiști în această vară”, a declarat ministrul Turismului din Bulgaria, Hristo Prodanov. Cei mai mulți vor veni din Polonia, Ungaria, România, Germania, Marea Britanie, Serbia, Cehia, Israel. Ne așteptăm să existe un flux mare și de turiști bulgari, deoarece mulți dintre ei preferă litoralul bulgăresc al Mării Negre”, a mai spus oficialul bulgar.

O fi mult, o fi puțin?! Un lucru e sigur: în ritmul pe care-l are, Bulgaria va avea cât de curând, mai mulți turiști decât locuitori. Cum i-a reușit asta? Cu multe fapte, efort și dorința de-a face, întotdeauna, lucrurile mai bine. Ș sunt și-acolo multe de îmbunătățit, dar avem și câteva lecții de învățat de la ei.

Și prima lecție se numește: Campanie de promovare în publicații media din toată Europa

În acest moment Bulgaria se promovează în 25 de țări din Europa, în care se difuzează deja videoclipuri la cele mai mari televiziuni și platforme digitale din piețele respective. Vorbim de toate țările vecine Bulgariei (România, Serbia, Macedonia de Nord), dar și de țări prioritare, precum Germania, Polonia, Marea Britanie, Cehia, Israel, Ungaria, Țările de Jos, Danemarca, Suedia, Norvegia Marea Britanie, Germania, Polonia, Cehia. Scopul este de a promova sezonul de vară 2022, iar bugetul alocat este de aproape 2,5 milioane de Euro, în condiții preferențiale negociate de Ministerul Turismului, a mai spus ministrul.

https://youtu.be/9MXVbYtCv6s

Advertisement

Iar noi trecem la lecția 2: Infotripuri de documentare la care sunt invitați jurnaliști, bloggeri, influenceri din țările vecine și prioritare

În aceste infotripuri, Ministerul Turismului de la Sofia invită oameni de media și creatori de conținut digital să descopere litoralul bulgăresc cu tot ce înseamnă el: peisaj, mare, nisip, obiective turistice naturale, mănăstiri, castele, stațiuni, hoteluri, terenuri de golf, aquaparcuri, restaurante, crame de vinuri… Programul de vizitare este încărcat, însă este alocat timp și pentru mers la piscine infinity, la masaj în centrele SPA, degustări de vinuri. Hotelierii cu bucurie își așteaptă invitații cu welcome drink, cu tururi de vizitare, mâncăruri delicioase. Pe lângă bucuria de a-i avea alături, ei știu că munca lor de creatori digitali este să facă content și să împărtășească cu audiența un check-in, o fotografie, un videoclip. Totul pleacă instant pe social media către sute de mii de oameni din țările de unde sunt ei.

În tot acest timp, un ghid vorbitor de limba nativă a invitaților este alături de ei, le povestește despre istorie, cultură, gastronomie, curiozități despre Bulgaria și le răspunde la orice fel de întrebări. Apoi, oamenii de media se întorc în țara lor natală, și zeci de texte bine documentate și fotografiate pleacă către acele sute de mii de oameni care spun „Uau! Ce locuri minunate! Vreau și eu vacanță în Bulgaria.”

Iar noi trecem la lecția nr. 3: Participarea la târgurile de turism internaționale

Cu standuri adevărate, nu cu poze atârnate pe perdele negre.

Nu-mi amintesc să fi avut loc vreun târg de turism internațional major și să nu fi citit în presa bulgară, articole de genul „Țara noastră va participa la expoziția internațională de turism x, în perioada Y în țara/orașul Z cu un stand de xx metri pătrați, în care vor expune Ministerul Turismului, asociații în branșă, municipalități și unități de cazare. Participarea la târg are ca scop nu numai promovarea Bulgariei ca destinație pentru tipuri diferite de turism tot timpul anului, dar și stabilirea de contacte cu tour-operatori străini pentru a include Bulgaria în programele lor pentru sezonul următor sau pentru îmbogățirea acestora, și și cu potențiali investitori în domeniu” .

Și dacă vă imaginați că odată cu lecția asta de B2B, cursul nostru s-a încheiat, vă înșelați!

Advertisement

Lecția 4: Diplomații străini prezenți în Bulgaria nu trebuie și ei să cunoască țara în care sunt în misiune diplomatică? Ba da, normal!

Știu asta și ministrul turismului, și cel de externe de la Sofia. Motiv pentru care, în week-end-ul care tocmai s-a încheiat, 30 de reprezentanți ai unor misiuni diplomatice din Bulgaria au fost invitați pe litoralul bulgăresc să viziteze obiective turistice și să participe la diferite evenimente și prezentări. Și unde se putea mai bine decât la Nisipurile de Aur? Această legendă vie, simbol al turismului în toată Europa. Nu de ieri, nu de azi. Ci de 65 de ani, câți a împlinit, anul acesta, vestita stațiune.Acesta a fost și motivul pentru care ministrul bulgar al Turismului a fost în acest weekend în Nisipurile de Aur, de unde ne-a anunțat și numărul de turiști care vor veni vara asta la mare în Bulgaria. Acolo îi așteaptă peste 3300 de hoteluri de toate categoriile, amplasate în zeci de stațiuni, resorturi, și terenuri de golf dispuse pe cei 378 km de litoral, 209 plaje din care 19 anul acesta au obținut distincția Blue Flag, 5 insule și altitudini care ajung în sudul Bulgariei și 600 de metri.

Noi să fim sănătoși, iar cei responsabili de la noi, să-și facă temele mai bine!

sursa: Funkytravel.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

Advertisement

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Advertisement

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

Advertisement
  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading