Anunț de ultimă oră din partea MAI, în legătură cu nou-născuții din România. Poate că anunțul a stricat planurile unor viitor părinți, însă sunt obligați să țină cont de acest lucru începând cu data de 2 mai.
Prenumele nu poate fi format din mai mult de 3 cuvinte
Începând cu data de 2 mai 2022, prenumele nou-născuților nu poate fi format din mai mult de 3 cuvinte, este anunțul celor de la Ministerul Afacerilor Interne, România.
„Mama, tata, cei patru bunici, nașa, nașul și poate moașa.
În total 9.
Probabil așa a apărut cel mai lung prenume al unei persoane din România care conține 9 cuvinte.
NOUĂ CUVINTE.
Ne gândim că fiecare dintre cei enumerați a vrut să contribuie.
Nu ne întrebați care este acest prenume, dar vă asigurăm că nu toate cuvintele care îl compun sunt și date onomastice.
Tot ce putem să vă spunem este că începând cu 2 mai, prenumele unei persoane nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte”, se arată în postarea Ministerului Afacerilor de Interne.
În anul 2021 s-au născut cei mai puțini copii din ultima sută de ani
Mai puțin de 180.00 de copii s-au născut anul trecut în România, potrivit unui anunț făcut de Institutul Național de Statistică. De asemenea, în urmă cu doi ani, în 2020, s-au născut peste 200.000 de copii.
”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat profesorul Vasile Ghețău.
În anul 2021 s-au născut cei mai puțini copii din 1930 până în prezent. Un lucru interesant este faptul că, la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei este mai mare decât la oraș.
De exemplu, în județele Ialomița, Călărași, Teleorman și Mureș, copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50%. Mai mult de atât, peste 70% din cupluri spun că nu își doresc copii deocamdată. Una dintre cele mai importante cauze este situația financiară, la care se adaugă nesiguranța locului de muncă.
”Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la peste 31% (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).
Desigur că aceste diferenţe între vârsta medie la prima naştere şi vârsta medie la prima căsătorie, şi mai ales diferenţa negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează şi creşterii ponderii naşterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obţinerea vârstei medii la prima căsătorie, deşi contribuie la obţinerea vârstei medii la naşterea primului copil”, atrag atenția cercetătorii din INS într-o lucrare despre evoluția natalității și fertilității, potrivit hotnews.ro.
O diminuare a numărului născuților s-a înregistrat după anul 1980, în medie sub 400.000 de copii anual. Între 1980 și 1989, rata natalității a oscilat între 14 la mie și 18 la mie.