Știri
VIDEO. D. Coarnă a fost exclus din PSD. Reacția deputatului: Dragoste cu forța e viol și nu are sens să mai complicăm lucrurile”
Deputatul Dumitru Coarnă nu mai face parte, începând de luni, 4 aprilie, din grupul parlamentar al PSD şi va activa ca parlamentar neafiliat. În ciuda acestui aspect, fostul social-democrat, a participat la o conferință de presă ce a avut loc la sediul organizației județene a PSD Călărași, ocazie de care a profitat pentru a vorbi despre motivele care au condus la înlăturearea sa din linia psd-iștilor.
Deputatul Dumitru Coarnă nu mai face parte, începând de luni, din grupul parlamentar al PSD şi va activa ca parlamentar neafiliat.
„Vreau să anunţ plenul Camerei Deputaţilor că, începând de astăzi, domnul deputat Dumitru Coarnă nu mai face parte din grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor şi va activa ca parlamentar neafiliat”, a afirmat Simonis.
Deputatul Coarnă a declarat că actuala conducere a PSD avea nevoie de pretext pentru a-l da jos din barca partidului sub sigla căruia a obținut mandatul în decembrie 2020.
https://youtu.be/n7nWXFD8pws
Dumitru Coarnă: E un subiect fierbinte, un subiect care și pe mine m-a luat prin surprindere, dar omul politic care nu înțelege diferența dintre pretext și motiv nu are ce căuta. La mine era vorba de un pretext, că motive erau destul de multe ca să mă excludă. Practic, au căutat un pretext de care s-au agățat, crezând că în spațiul public o să câștige partidul în raport cu activitatea mea. Una peste alta, decizia este luată. Nu am primit nicio înștiințare scrisă, doar din spațiul mediatic. Din 4 aprilie am înțeles că a fost dispusă această excludere. Mă gândeam să o atac în instanță, dar nu cred că voi face lucrul ăsta, pentru că dragoste cu forța e viol și nu are sens să mai complicăm lucrurile. Țin la organizația din Călărași și nu vreau să fac rău nimănui de aici. Domnul președinte [n.r. Vasile Iliuță] m-a sprijinit și în continuare o să rămân alătur de acesta. Până la urmă, dacă sunt în această poziție astăzi, sunt în mare parte datorită dumnealui. Știți cum e, a gândi se pedepsește, a tăcea se premiază – a fura e la îndemână, a fura e o minciună. Cam asta este povestea mea. Eu veneam din altă zonă și nu înțelegeam mecanismele astea politice. Tot timpul când vorbeam despre zona infracțională toată lumea spunea că este decizie politică. Eu n-am înțeles lucrul ăsta decât din perspectiva mea, și sigur că o să rămân în aceeași logică. Eu am venit să demonstrez că se poate altfel. Am încercat să ajung la întrerupător și să aprind lumina. Unii oameni luminează când intră în încăpere, alții când pleacă din încăpere.
Rămân deocamdată deputat independent. Am mandatul până în decembrie 2024. În această fază nu am niciun proiect. Sunt în zona neafiliaților, rămân independent, mă simt extrem de bine, mă simt liber, din totdeauna mi-a plăcut să fiu liber. Motivele sunt multe, mă uitam acum pe decizia Curții Constituționale, Decizia 55 din 2022, prin care a fost admisă obiecția neconstituționalitate ridicată la Avocatul Poporului și 51 de deputați, (eu am fost primul deputat care a semnat), cu privire la neconstituționalitatea OUG 6/2016, în baza căreia SRI de 20 de ani a făcut interceptări în mod neconstituțional. Cred că ăsta e fondul, pentru că pentru unii SRI e problemă mare, pentru mine nu pentru că sunt curat și n-am niciun fel de teamă față de nimeni. Am introdus inițiative legislative prin legea suveranității, unde un capitol extrem de important face trimite la SRI cu demilitarizare și cu scoatere din zona de economie acoperită – o mare parte din firmele din zona noastră economică sunt acoperite. Dumnezeu știe câtă evaziune fiscală e acolo. Am atacat la Curte, acum am primit iar un răspuns, un PL-x nr. 153/2021 care prevede transformarea amenzii contravenționale în infracțiune, deși Constituția spune clar, închisoarea poate fi numai de zonă penală. Aici se încearcă din nou o șmecherie din asta a la Guvernul PSD-PNL-UDMR să adaugi la Constituție. M-am pronunțat întotdeauna contra. Cred că am fost singurul deputat, singurul parlamentar PSD care în mod public și-a asumat lucrul ăsta în ceea ce privește certificatul COVID. Am spus clar, respicat că voi vota contra introducerii certificatului COVID la locul de muncă. Uitați-vă că probabil și datorită acțiunii mele nu s-a introdus acel demers. Sunt multe discuții. Am votat pentru moțiunea simplă la energie – am avut discuții aplicate cu privire la energie și am soluții clare din care rezultă o diminuare cu 7-8 procente astăzi dacă ar aplica soluțiile pe care eu le-am trimis. Sunt soluții pe care le-am documentat cu oameni specializați, nu am descoperit eu nimic. Eu m-am dus, m-am documentat și am găsit soluții. Toate lucrurile astea au deranjat. De exemplu, vă spun date oficiale, undeva prin luna iulie o să vină o inflație cu 12-13%. O să vedeți că prețurile cresc în mod constant. Toată lumea vorbește la televizor, dar nimeni nu vă dă o soluție. O să vedeți că vorbesc mult fără să spună nimic, folosesc cuvinte multe fără să transmită un mesaj. Eu nu pot să vin să vă înșel încrederea.
Dumitru Coarnă: Pentru mine este o mare dezamăgire Partidul Social Democrat
Pentru mine este o mare dezamăgire Partidul Social Democrat astăzi, și mă refer la nivel central, nu la nivel local. Este o ruptură majoră între conducere și electorat, o ruptură fundamentală. Vă spun din experiență și din modul meu de a înțelege mecanismele astea și de a discuta cu oamenii, cu electoratul. Eu vreau să ies din mocirlă, nu să intru. Nu am acceptat-o și nu o să o accept niciodată. Probabil am ieșit din mocirlă, sau nu am acceptat mocirla, și asta este una dintre cauzele care m-au adus aici.
Mie comunicarea publică mi-a creat un sentiment de temere, pentru că văd o comunicare publică agresivă, părtinitoare, dintr-o poziție unilaterală. Asta înseamnă că, indirect vorbind, noi favorizăm una dintre părți. Ați văzut că ne-au murit 9 militari în condiții de pace – 1 l-a călcat tancul la Galați, 8 în elicopter. În condițiile astea, România, în ultimii 6 ani, a plătit facturi în valoare de 15 miliarde de euro pentru echipamente militare – tehnică militară, și a primit 3-4 avioane din 1982. Uitați-vă ce îmi spune Serviciul de Informații Externe (SIE) , răspunsul l-am primit ieri: „urmare a solicitării dumneavoastră transmisă electronic în data de 16.03.2022 luând act de demersul inițiat, vă comunicăm că apreciem interesul manifestat pentru problematicele din sfera securității naționale”, spune SIE. Mai îmi spune că am pus accentul pe dimensiunea anticipativă. Înseamnă că eu mi-am permis să vin cu 3 mutări înainte guvernanților, că eu am avut inițiativă și deranjează lucrul ăsta. Acțiunea mea a fost una deschisă, a fost una la vedere. Eu am înaintat către 8 ambasade materialul ăsta, către SRI, către SIE, către președintele României, către Guvernul României. Eu am ajuns undeva în jurul orei 12 la ambasada Rusiei. Dumnezeu probabil, am vorbit înainte cu cei de la ambasada Ucrainei, am fost singurul din grupul de 4 și am dovada în telefon. Am vorbit cu atașatul de interne de acolo și am vorbit și cu ambasadorul Ucrainei fix pe aceeași temă, decât că discuția a fost telefonică, după care am mers dincolo. Lucrurile au fost extrem de simple, au fost discuții despre pace, despre închidere conflict și am spus că nu face nimănui bine războiul. Eu cred că soluția este una diplomatica, sunt două modalități: diplomație sau război. Am spus că noi nu acceptăm războiul, sunt oameni morți, distrugeri materiale, vedeți situația economică, cât de încleștată e. Credeți că tot embargo-ul ăsta pe care i-l impunem Rusiei o să afecteze doar Rusia? Va fi un dezastru economic în lanț. Rusia este cel mai mare stat din lume ca dimensiune teritorială, cu cele mai mari resurse. Toate chestiile astea o să ne afecteze pe toți. Discuția noastră a fost fix în zona de neutralitate, de menținerea suveranității, și sigur că am făcut și o propunere în sensul unei, am numit-o noi în mod generic Pacea de la București, să discutăm anumite lucruri. În zona asta ambasadorul ne-a răspuns că apreciază, dar deja au declanșat negocieri în Turcia. Cam asta a fost toată discuția, totul la vedere, deschis. Eu am anunțat, am sesizat toate instituțiile abilitate ale statului, nimeni nu mă poate acuza de nimic. Am conștiința și cugetul curat. Dacă aș fi să repet, încă o dată aș face același lucru, fără niciun dubiu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Maestrul din Petersburg”, romanul lui J.M. Coetzee publicat în 1994, este o meditație profundă asupra durerii, identității și moralității, țesută cu măiestria unui scriitor laureat al Premiului Nobel. Inspirat vag de viața lui Fiodor Dostoievski, romanul îl plasează pe protagonist, un scriitor rus pe nume Dostoievski, într-un Petersburg al secolului al XIX-lea, cufundat în haos politic și personal. Însă Coetzee nu oferă o biografie, ci o explorare ficțională, viscerală, a sufletului uman prins între pierdere și obsesie.
Povestea începe cu întoarcerea lui Dostoievski în Petersburg, după moartea misterioasă a fiului său vitreg, Pavel. Încercând să descifreze circumstanțele tragediei, el se afundă într-o lume de umbre, populată de revoluționari, polițiști și fantome ale propriei sale conștiințe. Coetzee construiește o narațiune densă, în care durerea paternă se împletește cu dilemele etice și cu tensiunile unui oraș aflat în pragul revoltei. Stilul său este sobru, dar încărcat de o intensitate care taie respirația, fiecare frază fiind o săgeată precisă către inima cititorului.
Personajul principal, un Dostoievski ficționalizat, este o figură chinuită, sfâșiată între iubirea pentru fiul pierdut și propriile sale demoni interiori. Coetzee nu îl idealizează, ci îl prezintă ca pe un om vulnerabil, uneori egoist, prins în plasa propriilor contradicții. Relațiile sale cu Anna, gazda sa, și cu tânărul revoluționar Neceaev adaugă straturi de complexitate, ridicând întrebări despre responsabilitate, loialitate și limitele artei în fața realității.
Ce impresionează cel mai mult este capacitatea lui Coetzee de a transforma o poveste personală într-o reflecție universală asupra condiției umane. Temele romanului – pierderea, vina, lupta cu sinele – sunt explorate cu o profunzime care te bântuie mult timp după ce închizi cartea. Totuși, ritmul lent și introspectiv ar putea descuraja cititorii care caută o acțiune alertă. Este o carte care cere răbdare, dar răsplătește din plin prin bogăția sa emoțională și intelectuală.
„Maestrul din Petersburg” este o operă care nu se citește, ci se trăiește. Coetzee nu oferă răspunsuri, ci te invită să te pierzi în întrebări, la fel ca personajul său. Pentru cei care iubesc literatura introspectivă și provocatoare, acest roman este o experiență de neuitat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol
Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.
Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.
🔹 În cadrul acțiunii:
- au fost legitimate 10 persoane;
- au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
- nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.
Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Hidroelectrica spulberă zvonurile: Fără scumpiri la energie în 2025!
Cotețul sub lupă: Câte găini mai poți crește fără apă curentă în 2025?
Misteriosul Fazant de Sânge: Povestea Ithaginis cruentus
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
