- Ploi cât pentru o lună, în doar 48 de ore! Giurgiu, Zimnicea și Constanța – sub ape. Călărașiul, la limită!
- „A fost doar o ploaie mai zdravănă”, spun unii. „A fost iadul pe pământ”, răspund alții.
- Adevărul? Se măsoară în litri pe metru pătrat, nu în impresii de pe Facebook.
Cât a plouat, cu adevărat
Datele oficiale de la Administrația Națională de Meteorologie și Institutul de Hidrologie arată negru pe alb:
în sud-estul țării, între 7 și 8 octombrie, s-au înregistrat cantități uriașe de precipitații, măsurate conform normelor internaționale, în intervale exacte de 24 și 48 de ore.
📊 Topul ploii torențiale:
- • Giurgiu – 174 litri/mp
- • Bălătești – 162 litri/mp
- • Zimnicea – 124 litri/mp
- • Constanța – Dig – 115 litri/mp
- • Oltenița – 83,3 litri/mp în 48 ore
- • Călărași – aproape 100 litri/mp
Pe scurt: a căzut apa unei luni întregi în doar două zile!
Cum se măsoară o furtună
Cifrele nu vin „din ochi”. Fiecare litru pe metru pătrat este înregistrat prin stații hidrometeorologice automatizate, amplasate strategic în toată țara.
Un metru pătrat cu 100 litri de apă înseamnă că, în doar 24 de ore, ploaia a fost suficientă cât să inunde complet o curte, un subsol sau o stradă fără sistem de drenaj.
Călărașiul, pe muchie de cuțit
La Călărași, situația a fost ținută sub control. Echipele Primăriei și Ecoaqua au acționat cu vidanje și utilaje pentru a preveni acumulările masive de apă.
„Am fost pe teren toată noaptea. Am intervenit acolo unde era nevoie, pentru a evita problemele”, a transmis primarul Marius Dulce.
Chiar și așa, zonele joase ale orașului au simțit presiunea ploilor – iar dacă precipitațiile continuau câteva ore în același ritm, inundațiile ar fi fost inevitabile.
Peste 20.000 de gospodării, în beznă
Furtuna a lovit rețelele electrice din sudul țării. 20.000 de puncte de consum au rămas fără curent electric, potrivit Ministerului Energiei.
Sudul Moldovei, Muntenia, Dobrogea și chiar Bucureștiul au fost printre cele mai afectate zone.
Raed Arafat: „Nu e alarmă falsă!”
După valul de ironii online, șeful DSU, Raed Arafat, a explicat de ce a fost emis codul roșu:
„Ne pregătim pentru impactul care se poate produce, nu doar pentru ce s-a întâmplat. Sub coduri portocalii au murit oameni. Nu putem ignora un cod roșu.”
Cu alte cuvinte – mai bine să fii pregătit de rău și să nu vină, decât să vină și să nu fii pregătit deloc.
Glume pe net, prăpăd în teren
În timp ce în unele orașe oamenii făceau glume cu „ploicica de cod roșu”, în altele apa a trecut de garduri.
„Avem darul de a lua în râs orice, inclusiv o avertizare meteo. Dacă noi am fost feriți, semenii noștri se luptă acum cu furia apelor”, a scris jurnalista Marinela Voivozeanu, într-o postare devenită virală.
AUR versus Arafat: de la ploaie la război politic
Episodul Codului Roșu nu s-a încheiat doar cu bilanțul precipitațiilor. A stârnit și o furtună politică. Formațiunea AUR a cerut demisia lui Raed Arafat, acuzându-l că „a transformat sistemul de urgență într-un mecanism de panică și frică”.
Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a afirmat că „România trăiește sub teroarea alarmelor și a fricii”, acuzându-l pe șeful DSU că „guvernează prin panică, nu prin competență”.
În replică, Arafat a evitat polemica politică, precizând că avertizările meteo sunt emise exclusiv de specialiștii ANM și INHGA, nu de DSU sau Ministerul de Interne, iar rolul DSU este doar de a informa populația.
„Când primești un mesaj RoAlert, nu e o joacă. E o procedură standard de avertizare, făcută pentru a salva vieți, nu pentru a speria oamenii”, a explicat Raed Arafat.
Avertizări, manipulare sau realitate?
Disputa a reaprins o veche dezbatere: unde se termină prevenția și unde începe panica.
AUR susține că mesajele RoAlert și codurile meteo au devenit un „spectacol de frică națională”, în timp ce autoritățile și meteorologii afirmă că datele din teren confirmă gravitatea fenomenelor.
„Ne avertizează după ce fenomenele s-au produs, iar când trimite alerte preventive, acestea anunță dezastre care nu mai vin niciodată”, a spus Mihai Enache.
Replica vine din partea specialiștilor: „Fenomenele meteo se măsoară, nu se ghicesc. Dacă în unele zone nu s-au produs efecte grave, e datorită faptului că avertizarea și pregătirea au funcționat.”
România între două extreme: frică sau neglijență
Pe de o parte, vocea politică a AUR vorbește despre „teroarea alarmelor”.
Pe de altă parte, meteorologii și salvatorii atrag atenția că oricând poate veni o furtună reală, iar neîncrederea populației poate ucide mai mult decât ploaia însăși.
Într-o țară în care fiecare cod meteo se transformă în scandal politic, adevărul rămâne la mijloc: nici panica nu ajută, dar nici ignoranța nu apără.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
