Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 34°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Declarație politică | Deputatul Coarnă despre Palatul Administrativ: Una dintre cele mai prestigioase clădiri din municipiul Călărași, este lăsat în paragină din mândrie politică

Published

on

Dumitru Coarnă, deputat PSD:”Palatul Administrativ, monument de arhitectură și una dintre cele mai prestigioase clădiri din municipiul Călărași, este lăsat în paragină din mândrie politică. Prefectul PNL blochează toate demersurile pentru conservarea patrimoniului cultural”
În declarația politică susținută în #Parlament în 29 iunie 2021, deputatul PSD Dumitru Coarnă a tras un semnal de alarmă cu privire la situația Palatului Administrativ din municipiul Călărași, edificiu istoric de mare anvergură, ce găzduiește în prezent Prefectura Călărași și care, din lipsa fondurilor, se transformă pe zi ce trece într-o adevărată ruină.
Construit în anul 1898 de arhitectul italian Giussepe Ciconi, în stil neoclasic, și destinat Instituției Prefectului, Palatul Administrativ ,,Barbu Știrbei” este o clădire emblematică a municipiului și județului Călărași. Clădirea este compusă din subsol parţial, parter şi etaj, pod înălţat, planşee, şarpantă din lemn şi învelitoare din tablă galvanizată. În pofida deteriorărilor suferite de-a lungul vremii, a impresionat prin măreţia şi arhitectura sa.
“Reconstrucția clădirii a început în anul 2006, când Palatul a fost propus pentru consolidare și restaurare, fiind inclus în ,,Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților”, proiect finanțat de Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare și Ministerul Dezvoltării Regionale. Cu toate că s-au executat atunci lucrări de consolidare a structurii de rezistență, de restaurare, de arhitectură și de reabilitare a rețelei de utilități, nu au fost alocați suficienți bani pentru finalizarea proiectului”, a precizat Dumitru Coarnă.
“În prezent, Consiliul Judeţean Călăraşi a solicitat Companiei Naționale de Investiții – C.N.I. S.A. promovarea proiectului „Centru Socio-Cultural Călăraşi (fost Palat Administrativ)” în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social, Subprogramul “Aşezăminte culturale”, în vederea îmbunătățirii utilizării durabile a patrimoniului cultural construit și recuperării unor spații care în prezent sunt abandonate. Dar demersurile Consiliului Județean Călărași de a stopa degradarea tot mai avansată a clădirii sunt blocate de opoziția prefectului, care se face că nu înțelege dispozițiile legale”, a declarat deputatul PSD.
Prin Protocolul din data de 21.01.2005, încheiat în baza art. 2 din Hotărârea Guvernului României nr. 2.376/2004 privind trecerea imobilului „Palatul Administrativ”, proprietate publică a statului, situat în municipiul Călăraşi, din administrarea Prefecturii Judeţului Călăraşi în administrarea temporară a Consiliului Judeţean Călăraşi, s-a decis că Instituția Prefectului Județului Călăraşi predă Consiliului Judeţean Călăraşi imobilul situat în Municipiul Călăraşi, str. Sloboziei nr. 9-11, județul Călăraşi, în suprafață construită de 1.883,4 m² şi teren aferent în suprafaţă de 9.775 m². În plus, Consiliul Județean Călăraşi va administra imobilul transmis, pe o perioadă de 3 ani, necesară executării lucrărilor de consolidare şi restaurare.
Prin actul adițional nr. 1/14.06.2017 la Protocolul nr. 432/409/2005, încheiat între Instituția Prefectului Județului Călăraşi şi Consiliul Judeţean Călăraşi, părţile au convenit ca Protocolul nr. 432/409/2005 încheiat în baza art. 2 din Hotărârea Guvernului României nr. 2376/2004 privind trecerea imobilului “Palatul Administrativ”, proprietate publică a statului, situat în municipiul Călăraşi, din administrarea Prefecturii Județului Călăraşi în administrarea temporară a Consiliului Judeţean Călăraşi, să se modifice şi să se completeze cu un nou articol. Astfel, articolul 2 din Protocol a fost modificat şi are următorul cuprins: Consiliul Județean Călăraşi va administra imobilul transmis, până la finalizarea consolidării şi reabilitării obiectivului, iar în cazul accesării unor proiecte cu finanțare europeană, perioada va acoperi atât termenul ce se va stabili pentru implementare cât şi termenul de sustenabilitate.
“Chiar dacă dispozițiile legale sunt clare și imperative, prefectul PNL refuză să respecte legea din mândrie și prostie politică. Și fix acum când s-au găsit fonduri pentru restaurarea acestei clădiri istorice, prefectul PNL e interesat să facă demersuri legislative pentru revocarea dreptului de administrare a Consiliului Județean Călărași asupra acestui imobil”, a subliniat deputatul.
“Astfel, Consiliul Județean Călărași rămâne neputincios în fața piedicilor puse de prefect. Și cum soluții nu s-au găsit deocamdată, Palatul Administrativ, monument istoric de importanță națională, riscă să devină un mare edificiu degradat de trufia unui politician, pentru care patrimoniul cultural al țării nu reprezintă nimic”, a susținut deputatul Dumitru Coarnă, în finalul declarației sale politice.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai

Published

on

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei. 

„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol

Published

on

Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.

Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.

🔹 În cadrul acțiunii:

  • au fost legitimate 10 persoane;
  • au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
  • nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.

Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading