Connect with us

Știri

Ruth Bader Ginsburg optimistic ‘over the long haul’ for US

Quis autem vel eum iure reprehenderit qui in ea voluptate velit esse quam nihil molestiae consequatur, vel illum qui.

Published

on

Photo: Shutterstock

At vero eos et accusamus et iusto odio dignissimos ducimus qui blanditiis praesentium voluptatum deleniti atque corrupti quos dolores et quas molestias excepturi sint occaecati cupiditate non provident, similique sunt in culpa qui officia deserunt mollitia animi, id est laborum et dolorum fuga.

Quis autem vel eum iure reprehenderit qui in ea voluptate velit esse quam nihil molestiae consequatur, vel illum qui dolorem eum fugiat quo voluptas nulla pariatur.

Temporibus autem quibusdam et aut officiis debitis aut rerum necessitatibus saepe eveniet ut et voluptates repudiandae sint et molestiae non recusandae. Itaque earum rerum hic tenetur a sapiente delectus, ut aut reiciendis voluptatibus maiores alias consequatur aut perferendis doloribus asperiores repellat.

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat.

Advertisement

“Duis aute irure dolor in reprehenderit in voluptate velit esse cillum dolore eu fugiat”

Nemo enim ipsam voluptatem quia voluptas sit aspernatur aut odit aut fugit, sed quia consequuntur magni dolores eos qui ratione voluptatem sequi nesciunt.

Et harum quidem rerum facilis est et expedita distinctio. Nam libero tempore, cum soluta nobis est eligendi optio cumque nihil impedit quo minus id quod maxime placeat facere possimus, omnis voluptas assumenda est, omnis dolor repellendus.

Nulla pariatur. Excepteur sint occaecat cupidatat non proident, sunt in culpa qui officia deserunt mollit anim id est laborum.

Sed ut perspiciatis unde omnis iste natus error sit voluptatem accusantium doloremque laudantium, totam rem aperiam, eaque ipsa quae ab illo inventore veritatis et quasi architecto beatae vitae dicta sunt explicabo.

Neque porro quisquam est, qui dolorem ipsum quia dolor sit amet, consectetur, adipisci velit, sed quia non numquam eius modi tempora incidunt ut labore et dolore magnam aliquam quaerat voluptatem. Ut enim ad minima veniam, quis nostrum exercitationem ullam corporis suscipit laboriosam, nisi ut aliquid ex ea commodi consequatur.

Advertisement

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Midiile și rapanele din Marea Neagră pot fi consumate din nou. ANSVSA a ridicat interdicția de recoltare

Published

on

Midiile și rapanele din Marea Neagră pot fi din nou colectate, după ce alerta emisă de Autoritatea Sanitar-Veterinară pe dat de 6 iunie a fost ridicată.

Analizele de laborator au confirmat că moluștele marine sunt sigure pentru consum, nefiind detectate acumulări de biotoxine în corpul acestora.

Identificarea alarmantă a algelor toxice în Marea Neagră a determinat autoritățile să ia măsuri stricte pentru protejarea sănătății publice. Echipele de specialiști din cadrul Direcției Sanitare Veterinare din Constanța au recoltat probe din diverse zone ale litoralului și au constatat un risc crescut de toxicitate a apei, cauzat de prezența unei alge periculoase.

”În consecință, autoritățile au decis închiderea zonelor trei și patru ale Mării Negre, adică porțiunea cuprinsă între Mangalia și Năvodari. Până la obținerea rezultatelor suplimentare, este interzisă culegerea de midii și rapane din aceste zone. De asemenea, comercializarea fructelor de mare recoltate între 23 mai și 3 iunie a fost interzisă pentru a preveni riscurile de contaminare” au transmis specialiștii, conform gandul.ro.

Advertisement

Pe 6 iunie, ANSVSA a impus interdicția culegerii moluștelor bivalve din două zone de producție clasificate din Marea Neagră: între Năvodari și Portul Constanța, respectiv între Agigea și Mangalia. Această măsură preventivă a fost luată după ce analizele apei au indicat un risc ridicat de toxicitate din cauza unei alge periculoase. În perioada celor 10 zile de restricții impuse, pescarii au avut permisiunea să recolteze midii, vongole și rapane doar din zona cuprinsă între Midia și Tulcea.

„În momentul în care apar alge care au doar un potențial toxic, ele sunt studiate la nivelul lanțului trofic și mai departe să vedem dacă eventualitatea aceasta se concretizează în corpul bivalvelor filtratoare” a declarat Adrian Bîlbă, activist de mediu, pentru stirileprotv.ro.

DSVSA Constanța a decis să anuleze Deciziile de închidere pentru cele două zone și să le redeschidă pentru recoltarea moluștelor bivalve. Această decizie a fost luată după ce analizele de laborator efectuate de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară, pe probe de scoici și rapane recoltate la un interval de 48 de ore, au indicat că nu au fost detectate biotoxine marine în corpul acestora.

„Avem două buletine consecutive conforme în urma prelevărilor la interval de 48 de ore așa cum solicită regulamentele europene. Analizele sunt perfecte, zero biotoxine” spune Gabriel Nica, director executiv DSV Constanța, conform sursei menționate anterior.

Advertisement
Continue Reading

Actualitate

Zilierii români plătiți mai bine ca în străinătate. Județul în care se câștigă 100 de euro pe zi

Published

on

Într-un județ agricol din estul țării, muncitorii zilieri câștigă mai mult la culesul cireșelor decât ar câștiga la culesul căpșunilor în Spania. În plin sezon al fructelor românești, producătorii sunt dispuși să plătească până la 100 de euro pe zi pentru a atrage lucrători zilieri.

În localitatea Huși, județul Vaslui, zilierii câștigă 100 de euro pe zi de muncă, o sumă comparabilă cu cea plătită de spanioli pentru culegătorii de căpșuni. Totuși, muncitorii trebuie să culeagă cât mai multe fructe, plata fiind făcută în funcție de numărul de găleți adunate.

Un zilier a relatat că el și soția sa câștigă 1.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de euro, pentru o zi de muncă. Muncesc în livada din Huși timp de trei-patru luni pe an, iar banii le sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile pe tot parcursul anului.

“Culeg cu soția mea împreună câte 90-100 de găleți pe zi. Duc acasă până în 1.000 de lei zilnic. Și în România se câștigă foarte bine. În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici. Câștigam 35 de euro pe zi, aici 100 de euro pe zi. Așa era munca plătită în Grecia când lucram acolo. Le spun tuturor care lucrează afară să se întoarcă în România că e mai bine de 1.000 de ori. Acolo ești sclav. Aici ești respectat. Am 40 de ani și de șapte ani nu mai plec la muncă în afară” a relatat Nicu pentru vremeanoua.ro.

Advertisement

Un tânăr întors recent din străinătate a declarat că preferă să muncească în România, unde câștigă la fel de bine și se bucură de confortul de a fi acasă.

„Eu culeg 40 de găleți și câștig 400 de lei pe zi. Împreună cu soția facem cam 600-700 de lei, depinde cât tragem. În străinătate, câștigam 100 de euro, dar aici e mai bine, la cireșe. În primul rând ești acasă”, a spus tânărul, conform aceleiași surse.

Proprietarul livezii de 30 de hectare este mulțumit atât de recoltă, cât și de muncitorii săi. Cireșele sunt vândute direct de la fermă la prețul de 8 lei pe kilogram, din care 1,42 lei acoperă costul culesului. Cu toate acestea, pe piață, prețurile ajung la 15-20 de lei pe kilogram din cauza adaosurilor comercianților.

„De la noi din fermă cireșele se vând cu 8 lei/kg, dar nu prea avem clienți. Nu mai merg cireșele la piață ca în trecut. Vin și cumpără câte 300 de kilograme pe zi. Când îi întrebi de ce așa puțin, spun că nu mai este forță de cumpărare la români. Noi le mai dăm la industrie sau în rețelele de hipermarketuri. De oamenii din livadă sunt foarte mulțumit. Culeg cu spor și își dau interesul. Am cam 90-100 de oameni pe zi, mulți din Vetrișoaia”, a explicat fermierul pentru vremeanoua.ro.

 

Advertisement

Continue Reading

Știri

Digi 24: Dezastru ecologic în județul Călărași. Una dintre cele mai mari bălți de pescuit din țară seacă

Published

on

sursă imagine: screenshot Digi24

Un reportaj realizat de Digi24 în județul Călărași arată imagini îngrijorătoare despre una dintre cele mai mari bălți din țară. E vorba despre Mostiștea, unde peste 100 de hectare au secat complet încă din primăvară din cauză că apa a fost folosită în exces pentru umplerea canalelor de irigații ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Așa cum prevede procesul tehnic, apa folosită pentru irigații trebuia completată la loc, însă pompa care trebuia să se ocupe de asta nu are curent ca urmare a unor datorii pe care agenția le are către furnizorul de energie electrică.

Dezastru ecologic în județul Călărași, pe balta Mostiștea, situată între comunele Mănăstirea și Dorobanțu. Apa a secat din cauza neglijenței și dezinteresului Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, blamată de autoritățile locale.

Digi24 a vorbit cu fostul director ANIF Călărași, Dumitru Stan, care a spus că „ne aflăm într-o situație critică, dar nu natura e de vină. Aici e de vină omul”, a declarat acesta. 

La rândul lui, primarul comunei Mănăstirea, Marian Iancu, a povestit că în luna martie balta era plină de apă și pești, însă „în urma secetei prelungite și a irigațiilor necontrolate, s-a ajuns unde se vede la acest moment”, a spus. „Din lacul Mostiștea, peste o sută de hectare, la această oră, este uscătură, nisip. În locul unde acum trei luni de zile, patru luni de zile, creșteau pești, acum pasc oile”.

Sursă imagine: screenshot Digi24

Sursele Digi24 arată că principala cauză a dezastrului actual este folosirea excesivă a apei pentru irigații, fără ca nivelul de apă să fie completat ulterior pentru a menține un echilibru. „Să pompeze apă, astfel încât prima dată să asigure nivelul corespunzător, după care să se facă o exploatare corectă și o întreținere corectă a acestui lac. Altfel, vor fi pagube mari”, explică Dumitru Stan pentru Digi24

Primarul comunei Mânăstirea cere ajutorul Guvernului pentru salvarea ecosistemului. Până atunci, două pompe ar putea remedia problema – însă una este foarte veche și defectă, iar cealaltă nu este racordată la curent ca să poată pompa apă din Dunăre din cauza unor datorii pe care ANIF le are către furnziorul de energie electrică. 

Advertisement

Continue Reading

Cele mai vizualizate