Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 547

Știri

VIDEO. Mirela Tache (ADR Sud Muntenia) prezintă oportunitățile de dezvoltare prin POR pentru județul Călărași

Published

on

Directorul economic al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia și vicepreședinte a Organizației de Femei Social Democrate – OFSD Călărași, doamna Mirela Tache, a vorbit în conferința de presă organizată la sediul PSD Călărași despre oportunitățile de finanțare existente în Programul Operațional Regional 2021 – 2027.

https://youtu.be/QSfGORpYZME?t=24

Mirela Tache: Vă prezint câteva oportunități de finanțare pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027, în ceea ce privește programul operațional regional Sud Muntenia la nivelul instituției noastre. Din luna ianuarie 2020, comisia și-a exprimat dezacordul de a mai aproba un program național și dorește decentralizarea acestor programe operaționale. În acest sens, în luna iulie 2020 s-a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care au fost desemnate ca și autorități de management agențiile pentru dezvoltare regională Sud Muntenia. În cadrul viitorului program noi propunem o serie de investiții, suntem încă în proces de negociere cu cei de la Comisia Europeană în ceea ce privește următoarele obiective de investiții. Bugetul programului este undeva la 1.345.000.000 de euro, partea din fondul de dezvoltare regională, la care se mai adaugă și contribuția de la bugetul național.
Noi vom avea ca obiective partea de cercetare, inovare și adaptare de tehnologii, atât pentru mediul privat, cât și pentru partea de administrație publică, pe partea de digitalizare; promovarea eficienței energetice și reducerea emisiei de gaze cu efect de seră în clădiri publice și cele de patrimoniu, precum și cele rezidențiale. În acest sens, ca să nu ne aflăm în imposibilitatea de a dezangaja fonduri în următoarea perioadă, având în vedere întârzierile generate de neaprobarea regulamentelor europene, dar și de aprobarea programului implicit, ADR Sud Muntenia a efectuat o serie de activități care să vină în sprijinul administrației publice locale, fie ele de elaborare de documentații programatice importante fără de care nu se pot depune proiecte în următoarea perioadă de programare, fie de constituirea unei liste de proiecte care să fie finanțate într-un grad cât mai matur atunci când se va da drumul la program.
Pentru asta, la începutul anului, ADR Sud Muntenia a intrat în proces de negociere cu Banca Europeană de Investiții pentru a depune o cerere de finanțare, pentru o serie de fișe, câteva sute la număr, pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, implicit din județul Călărași, pentru clădirile de utilitate publică din momentul de față în ceea ce privește eficiența energetică.
Un alt obiectiv al programului va fi cel de îmbunătățire a protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi, în special mediul urban și reducerea poluării. Aici este vizată zona urbană funcțională din jurul orașelor și orașele implicit. Un rol important îl constituite încadrarea în așa zisul plan de infrastructură verde albastră. În momentul de față, ADR Sud Muntenia se află în proces de semnare a unui contract de prestări servicii cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care are la bază elaborarea acestui plan regional de infrastructură verde albastră, dar și acordarea de sprijin orașelor din regiunea Sud Muntenia pentru activități de consolidare a capacității administrative și de identificare de proiecte care se încadrează în acest gen de infrastructură. De asemenea, rămâne partea de mobilitate urbană pe care o avem și în programul operațional regional, drumurile județene – partea de conectivitate și de îmbunătățire a mobilității, infrastructura de educație, și aici vorbim de la partea de creșe, grădinițe, până la partea de licee, învățământ tehnologic și centre de formare profesională a adulților, și partea de turism și regenerare a patrimoniului cultural.
O altă condiție ca noutate în acest program este ca aceste investiții să facă parte din strategia integrată de dezvoltare teritorială a județului sau municipiului reședință de județ, care să determine valorificarea resurselor turistice și creșterea numărului de turiști, dar și utilizarea infrastructurii culturale care beneficiază de acest sprijin. O altă acțiune întreprinsă de instituția noastră pentru ajutorarea autorităților publice este aceea de a constitui un fond regional pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, care are ca scop accelerarea absorbției fondurilor la nivelul regiunii noastre și crearea unui fond punte pentru partea de co-finanțare de către autoritățile publice. Este un proiect la care lucrăm cu cei de la Comisia Europeană și cu sprijinul Băncii Europene de Investiții.

Aș încheia doar cu câteva aspecte menționate în declarația reprezentantului Comisiei Europene în România, și anume trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel local reprezintă o provocare pentru România. În al doilea rând, trecerea de la calitatea de organisme intermediare ale agențiilor la calitatea de autorități de management reprezintă o schimbare incrementală, și nu o schimbare fundamentală.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading