Connect with us

Știri

Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului

Published

on

În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.

Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi

Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!

Foto/ Dan Lupoi

Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.

Foto/ Dan Lupoi

Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.

În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.

Foto/ Dan Lupoi

Foto/ Dan Lupoi

Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.

Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț,  dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”

Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se  clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.

sursa: costeltudor.ro

Advertisement

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Breaking News

VIDEO. Primele rezultate ale tragediei din Spanțov. Macroul consumat, principala cauză

Published

on

Apar noi detalii despre cazul tragediei în care o fetiță de 4 ani și bunica ei au murit după ce au consumat pește la o masă, în a doua zi de Florii.

Conform rapoartelor Direcției Sanitar Veterinare, cazul tragic al fetiței din județul Călărași, care a pierit în urma consumului de pește, a indicat o contaminare a alimentelor cu bacterii în cantități periculoase.

Conform informațiilor obținute de la libertatea.ro, analizele realizate asupra probelor prelevate atât din magazinul local cât și din frigiderul familiei au indicat prezența unui nivel anormale de bacterii, inclusiv klebsiella și salmonella, ce depășesc limitele permise.

În prezent, autoritățile așteaptă rezultatele ulterioare ale analizelor efectuate de către Direcția Sanitară Veterinară și cele ale probelor prelevate de Direcția de Sănătate Publică.

Vă reamintim că o fetiță de 4 ani și bunica ei au murit, luni, a doua zi după Florii, după ce ar fi mâncat macrou congelat cumpărat de la magazinul din satul Spanțov.

Advertisement

Și familia crede același lucru, însă poliția a deschis o anchetă. Un apel la 112 dar luni dimineață anunță ca o fetiță de 4 ani era în stare de inconștiență. A fost dusă la Spitalul Județean Călărași, intubată, însă, a murit.

Alte câteva ore mai târziu, din casa aceleiași familii a sunat din nou la numărul de urgență 112. De această dată bunicii erau cei care se simțeau foarte rău.

Bunica în vârstă de 59 de ani și bunicul de 66 de ani au fost duși la spitalul municipal din Oltenița. Femeia a murit și ea în scurt timp.

Continue Reading

Știri

Ecoaqua / Cartierul Măgureni, fără apă din cauza unei avarii

Published

on

Urmăriți știrile Calarasipress.ro pe WhatsApp

Municipiul Călărași se confruntă cu o avarie la rețeaua de distribuție a apei, generând oprirea alimentării în cartierul Măgureni. Situația a survenit la intersecția străzilor Petroșani și Păcii, iar echipele operatorului ECOAQUA SA Călărași sunt mobilizate pentru intervenții de urgență.

Conform informațiilor transmise de către operatorul local de apă și canalizare, avaria a fost semnalată la ora 15:30 și se estimează că lucrările de remediere vor dura între 3 și 4 ore. Astfel, locuitorii din cartierul Măgureni vor resimți întreruperea alimentării cu apă pe durata intervenției.

Ne confruntăm cu o situație urgentă la intersecția străzilor Petroșani și Păcii din municipiul Călărași, iar echipa noastră este deja pe teren pentru a remedia avaria cât mai rapid posibil“, au declarat reprezentanții ECOAQUA SA Călărași.

În cazul în care situația se modifică sau apar informații noi, vom revenii cu detalii prin intermediul canalului nostru de comunicare.

Advertisement

Continue Reading

Breaking News

Scântei: Amelia Giurcan cere demiterea directorului Ecoaqua SA pentru incompatibilitate. Grama:”Îi recomand o pungă de semințe și o ședere plăcută în minivacanță. Politica nu este pentru ea!”

Published

on

sursa foto: calarasipress.ro

Urmăriți știrile Calarasipress.ro pe WhatsApp

Ultima ședință a Consiliului Județean Călărași a ieșit cu scânteie și tensiuni, după ce Amelia Giurcan a deschis din nou subiectul Ecoaqua. De data aceasta, consiliera USR i-a solicitat președintelui CJ Călărași Vasile Iliuta să-l demită pe Eduard Grama din poziția de director al operatorului regional de apa-canal Ecoaqua SA.

Motivul? Agenția Națională de Integritate a stabilit că acesta a fost găsit incompatibil și nu ar trebui să ocupe o funcție publică pentru următorii trei ani.

Amelia Giurcan a subliniat că, deși funcția actuală a lui Eduard Grama nu îl obligă să-și părăsească postul, consideră că acesta are o obligație morală să facă acest lucru.

În ședința recentă a Consiliului Județean, am solicitat demiterea lui Eduard Grama din funcția de director al Ecoaqua. Președintele Iliuță a confirmat că Grama nu mai poate ocupa această funcție din cauza unei hotărâri judecătorești, dar că demiterea lui este în responsabilitatea Consiliului de Administrație al Ecoaqua. Am adus în discuție faptul că Președintele Iliuță l-a susținut pe Grama în toate funcțiile publice pe care le-a ocupat până acum și că este responsabilitatea PSD să nu-l mai protejeze. Este important să asigurăm integritatea instituțiilor publice și să avem încredere că acestea sunt conduse de persoane competente și corecte” – a precizat Amelia Giurcan pentru Calarasipress.ro

Advertisement

Interpelat de Amelia Giurcan, președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuta, a afirmat că a verificat situația și a consultat direcția juridică a CJ Călărași, care a constatat o stare de incompatibilitate. Cu toate acestea, Consiliul de Administrare încă nu a confirmat această constatare, iar Adunarea Generală a Acționarilor urmează să se reunească pentru a clarifica situația.

Pe de altă parte, Eduard Grama a declarat că s-a conformat și și-a dat demisia din funcția din cadrul direcției din Consiliul Județean Călărași la data de 11.04.2024, în aceeași zi în în care, pe portalul Înaltei Curți, a fost publicată decizia.

Referitor la conducerea Ecoaqua SA, acesta a precizat
că numirea directorului general este în responsabilitatea Consiliului de Administrație conform OUG 109.

Contactat pentru un punct de vedere, directorul Eduard Grama a făcut următoarea precizare:

“Eu nu comentez declarații politice. Suntem în campanie electorală, iar, după cum ne-am obișnuit în ultimul timp, fiecare spune ce crede el că este interesant pentru propriul electorat. Subiectul propus pentru analiză de doamna de la USR, fina baronului de Prahova, Iulian Dumitrescu, presupune referiri la lege și articole de lege, nu la părerea personală a unei persoane care, de la membru PSD, a ajuns candidatul albanez al USR. Îi recomand o pungă de semințe și o ședere plăcută în minivacanță. Politica nu este pentru ea!”

Advertisement
Continue Reading

Cele mai vizualizate