Știri
Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului
În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.
Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi
Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!
Foto/ Dan Lupoi
Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.
Foto/ Dan Lupoi
Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.
În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.
Foto/ Dan Lupoi
Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.
Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: “În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț, dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”
Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.
sursa: costeltudor.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Handbalul pentru Viitor prinde contur la Călărași. Vicepreședintele CJ, Laurențiu Dan Ionescu, alături de tinerii sportivi
Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Laurențiu Dan Ionescu, a participat la un antrenament al echipei de tineret ACS HC Viitorul Călărași 2023, club care derulează proiectul „Handbal pentru Viitor”. Inițiativa are scopul de a descoperi și forma tinerele talente din județ, oferindu-le copiilor și adolescenților șansa de a se pregăti într-un cadru profesionist.
Proiectul promovează valori precum disciplina, spiritul de echipă și fair-play-ul, fiind un pas important pentru dezvoltarea handbalului local.
„Este o bucurie să vezi entuziasmul copiilor și dăruirea antrenorilor care formează nu doar sportivi, ci și caractere. Astfel de proiecte dau sens implicării noastre și arată că sportul călărășean are viitor.” – a declarat Laurențiu Dan Ionescu, vicepreședintele Consiliului Județean Călărași.
Echipa ACS HC Viitorul Călărași 2023 a fost felicitată pentru efortul și pasiunea demonstrate, iar Consiliul Județean Călărași își reafirmă sprijinul pentru inițiativele care încurajează performanța și educația prin sport.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
PPC Renewables România va extinde parcul eolian Deleni, cel mai mare din regiunea Moldovei, cu încă 85 MW
- Comunicat de presă
23 octombrie 2025
PPC Renewables România va extinde parcul eolian Deleni, cel mai mare din regiunea Moldovei, cu încă 85 MW
- PPC Renewables România continuă planul de creștere a portofoliului de energie regenerabilă prin lansarea celei de-a doua faze a parcului Deleni, județul Vaslui
- Parcul eolian de 140 MW este cel mai mare din Moldova, iar faza a doua va adăuga 85 MW de capacitate instalată de producție
București – PPC Renewables România va începe lucrările la cea de-a doua fază a parcului eolian Deleni din județul Vaslui, cel mai mare proiect eolian din regiunea Moldovei. Capacitatea parcului, a cărui primă fază de 140 MW este în construcție, va fi majorată cu 85 MW, prin construirea a 14 noi turbine eoliene de 6,1 MW fiecare.
Turbinele vor fi amplasate în proximitatea localității Bogdănița și vor ridica puterea totală instalată a proiectului la peste 225 MW.
„Continuăm să facem pași concreți în dezvoltarea portofoliului nostru și rămânem primul investitor privat major care contribuie la dezvoltarea regională a Moldovei. După prima etapă a parcului eolian de 140 MW de la Deleni, extindem investiția cu încă 85 MW prin acest proiect. Astfel, contribuim cu peste 225 MW de energie verde în mixul energetic național și sprijinim reducerea deficitului de capacități de producție din nordul țării,” a declarat Adrian Dugulan, Director General al PPC Renewables România.
Proiectul face parte din programul de extindere a portofoliului de energie regenerabilă al PPC Renewables România și continuă investiția locală începută prin parcul eolian Deleni de 140 MW, aflat deja într-o etapă avansată de construcție. În ultimul an, PPC Renewables România a extins portofoliul de energie verde, ajungând la peste 1,3 GW, prin noi proiecte eoliene, fotovoltaice și de stocare.
Extinderea producției din surse regenerabile în regiunea Moldovei contribuie la diversificarea geografică a mixului energetic național și la consolidarea securității energetice. Împreună, cele două proiecte vor ajuta la reducerea deficitului de capacități de producție din nordul țării, în contextul în care energia regenerabilă devine o componentă tot mai importantă pentru siguranța energetică a României.
În urma finalizării celor două etape, PPC Renewables România va depăși pragul de 1,5 GW în capacități de energie din surse regenerabile. În prezent, PPC Renewables România are o capacitate instalată de peste 1,3 GW și este cel mai mare producător privat de energie regenerabilă din România.
Grupul PPC își dezvoltă rapid portofoliul de surse regenerabile în Grecia, România, Italia și Bulgaria, având o capacitate instalată crescută de la 4,7 GW, în prima jumătate a anului 2024, la 6,3 GW la sfârșitul lunii iunie 2025. Obiectivul Grupului PPC este de a ajunge la o capacitate instalată din surse regenerabile de 11,8 GW până în 2027. În prezent, noi proiecte de 3,7 GW se află în stadiul de construcție sau pregătite pentru construire. În România, PPC Renewables, parte a Grupului PPC, este lider în energia regenerabilă, cu o capacitate instalată în prezent de peste 1,3 GW și continuă într-un ritm alert să își întărească portofoliul prin proiecte de mare anvergură, fiind cel mare producător privat de energie regenerabilă din România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
REBU Călărași și-a modernizat flota: o nouă autospecială pentru colectarea deșeurilor menajere
REBU Călărași continuă investițiile în modernizarea flotei auto, achiziționând o nouă autospecială destinată colectării și transportului deșeurilor menajere din municipiu. Vehiculul a fost pus în funcțiune joi, 23 octombrie, și va deservi zona urbană a municipiului Călărași.
Noua autospecială are o capacitate de 23 de metri cubi și este operată de personal specializat. Echipamentul este dotat cu sisteme moderne care permit eficientizarea colectării și reducerea timpilor de intervenție. Autospeciala va acționa pe aproximativ 200 de platforme de colectare din oraș.
Conducerea REBU subliniază că aceste investiții fac parte dintr-un plan amplu de reînnoire a parcului auto și de creștere a capacității de preluare a deșeurilor. În paralel, societatea investește în formarea profesională a angajaților și în asigurarea echipamentelor de protecție necesare activităților zilnice.
Reprezentanții companiei precizează că autospecialele noi vor fi utilizate și pentru programul „Sacul Galben”, destinat colectării selective a deșeurilor reciclabile.
REBU Călărași rămâne un partener activ al Primăriei municipiului Călărași, contribuind constant la menținerea curățeniei și igienizării platformelor, inclusiv în zilele de weekend, când cantitățile de deșeuri sunt mai mari.
Foto: Atitudineadincalarasi.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Handbalul pentru Viitor prinde contur la Călărași. Vicepreședintele CJ, Laurențiu Dan Ionescu, alături de tinerii sportivi
PPC Renewables România va extinde parcul eolian Deleni, cel mai mare din regiunea Moldovei, cu încă 85 MW
Tinerii din Călărași intră în „Youth Mode: ON”! Un nou proiect dedicat implicării civice și dezvoltării personale
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
