Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 29°C | Anul XI Nr. 524

Știri

VIDEO. Virgil Dumbravă vorbește despre lucrările din municipiu și despre situația creată la Școala Carol I

Published

on

Fostul viceprimar de Călărași Virgil Dumbravă continuă seria de discuții privind lucrările nelegale efectuate în mun. Călărași, care au fost realizate de-a lungul vremii. Discutăm despre sute de construcții care trebuiesc inventariate și obligate să intre în legalitate. Totodată, cei ce le-au edificat trebuie să plătească impozite locale, care să fie folosite de Primărie la refacerea infrastructurii sau realizare de parcări publice. Un prim exemplu de construcții ilegale pe care viceprimarul l-a arătat fiind construcțiile din parc Dumbrava, din zona Jirlău, pădure Călărași unde nimeni nu a inventariat suprafețele de teren.

Construirea a doar 117 locuri de parcare în acest an de Primărie acolo de unde au ridicat garaje este nesemnificativă față de cerințele din municipiu, mai ales în zonele unor Instituții publice unde cetățenii nu găsesc loc de parcare. Trebuiesc găsite soluții subterane în acest scop. 

Virgil Dumbravă apreciază generozitatea Alinei Naghi și Companiei ALDIS de a sponsoriza lucrări la Școala Gimnazială Carol I, dar Primăria și Direcția de Cultură trebuiau să o sprijine înainte de începerea lucrărilor pentru eliberarea autorizațiilor de construire. “Nu pot crede că aparatul unui primar nu funcționează și nu vede că s-au început lucrări vizavi de birourile lor, că se aduc materiale de construcție și utilaje la o clădire administrată de Primărie. Nu se poate ascunde că o clădire este insalubră și necesită intervenție urgentă.” – spune V. Dumbravă în interviul acordat pentru calarasipress.ro  Dumbravă consideră drept o păcăleală a doamnei Naghi, o femeie care merită tot  respectul comunității pentru toate lucrurile bune făcute oamenilor săraci, nevoiași și amărâți. “Este inadmisibil să aduci un întreprinzător sponsor al unor lucrări de utilitate publică în astfel de situație.”

Totodată, fostul viceprimar Virgil Dumbravă a apreciat că Primăria Călărași nu a finalizat nimic din promisiunile făcute de primar și primărie. Piața Mare, Piața Big, Centrul Civic, Cinema Victoria, străzile Grivița și bulevardul N. Titulescu a putea fi un exemplu al neputinței, dar mai ales unde banii publici sunt folosiți altfel decât este normal – a rezultat din descrierile detaliate ale fostului viceprimar ce a prezentat fiecare situație. El a arătat că viziunea proiectantului de a realiza parcări în mijlocul străzii Titulescu nu este normală, acestea trebuind a fi realizate în spatele blocurilor. La fel, amenajările tip garduri, grilaje, cotețe sau grătare de orice fel ar trebui ridicate și realizate ceva standardizat. Persoanele ce îngrijesc zonele verzi din fața blocurilor trebuiesc scutite de impozite. Nu se poate să asistăm la buruiană și costrei înalt de 2 metri pe b-dul Cuza Vodă recent reabilitat. “Ce fac funcționarii din Primărie, nu observă cum arată orașul?”- se întreabă Virgil Dumbravă

Advertisement

https://youtu.be/mU6PSp0jp08

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai

Published

on

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei. 

„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol

Published

on

Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.

Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.

🔹 În cadrul acțiunii:

  • au fost legitimate 10 persoane;
  • au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
  • nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.

Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading