Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 10°C | Anul XI Nr. 532

Știri

PESTE 150 DE PERCHEZIȚII DOMICILIARE/ SUTE DE PERSOANE IMPLICATE/ 30 DE TONE DE PEȘTE, IMPROPRIU CONSUMULUI, CONFISCAT

Published

on

La această oră, polițiștii români, precum și cei din Italia, Spania, Franța și Ungaria pun în aplicare peste 150 de mandate de percheziție domiciliară, în vederea documentării activității infracționale a unui grup organizat, care se ocupa cu activități ilegale din domeniul pescuitului, achiziției, transportului și comercializării peștelui impropriu consumului.

În România, polițiștii pun în aplicare 115 astfel de mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București și a județelor Constanța, Călărași, Dâmbovița, Argeș, Ilfov, Tulcea, Prahova, Brașov, Brăila, Buzău, Vâlcea, Giurgiu și Maramureș. Alături de ei sunt și reprezentanți ai Poliției Naționale din Spania.

La rândul lor, polițiștii români participă la acțiunile similare care au loc pe teritoriul Italiei, Spaniei, Franței și Ungariei.

Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și, având în vedere complexitatea cauzei, precum și caracterul transfrontalier, cazul a fost deschis la nivelul EUROJUST, fiind efectuate anchete în Italia, Spania, Franța, Ungaria și Portugalia, coordonate direct de EUROJUST și EUROPOL.

Advertisement

• Cum acționa grupul infracțional organizat

Gruparea, formată din sute de persoane (români, francezi, italieni și maghiari), ar fi creat un adevărat mecanism pentru procurarea ilegală a peștelui, din afara țării, pentru transportul acestuia și, ulterior, pentru comercializarea lui în România.

Ea nu funcționa după un sistem piramidal ci, dimpotrivă, acționa pe mai multe paliere, la nivelul cărora erau constituite grupuri distincte, în funcție de obiectul de activitate (braconaj piscicol / transport marfă / comercializare etc.).

Produsele piscicole erau obținute din apele teritoriale ale Italiei, Spaniei și Franței, unde pescuitul era interzis, peștele din acele zone fiind impropriu consumului.

Ulterior, cantitatea rezultată în urma braconajului piscicol era depozitată și transportată fără a avea autorizație sanitar-veterinară, așa cum impune legislația europeană și română în domeniu.

Advertisement

Aducerea în România a peștelui s-ar fi realizat prin folosirea unor documente falsificate, membrii grupării efectuând achiziții intracomunitare, prin intermediul unor societăți românești cu obiect de activitate în domeniul comercializării produselor piscicole, special înființate pentru a servi activității infracționale.

• 30 de tone de pește, impropriu consumului, confiscate

În urma cooperării internaționale dintre Poliția Română cu autoritățile polițienești din Spania, Ungaria, Franța, Italia și Portugalia, a fost documentată activitatea grupării infracționale, iar toate informațiile existente s-au valorificat prin blocarea accesului pe piața românească a 30 de tone de pește, impropriu consumului, a cărui valoare s-ar fi ridicat la aproximativ 600.000 de lei.

Cu sprijinul Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a fost distrusă întreaga cantitate de pește confiscată.

• S-a început urmărire penală in rem

Advertisement

În cauză, a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem și se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, comercializare de produse alterate, evaziune fiscală, precum și deținere, transport și comercializarea fără documente legale a peștelui.

Menționăm că documentarea activității infracționale s-a desfășurat de către polițiști din cadrul Direcției de Ordine Publică, cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., Inspectoratului de Poliție Județean Arad, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române, Autorității Naționale Sanitare Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor și Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul A.N.A.F.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media

Published

on

sursa canva.com

Jocurile de noroc par să fi intrat de ceva vreme în vizorul legiuitorilor; schimbările legislative, din ce se vede, tot remodelează peisajul acestui sector în România. Anul 2025 aduce — sau, mai exact, pare să aducă — reguli mai stricte pentru operatori, care ating atât felul în care sunt promovate jocurile de tip păcănele, cât și cerințele privind standardizarea raportărilor media.

Măsurile recente vizează, cel puțin oficial, reducerea atractivității reclamelor și încercarea de a limita accesul facil pentru anumite categorii sociale. Mai mult, noile obligații de transparență pentru operatori afectează inclusiv platformele online și felul în care sunt prezentate datele statistice privind Pacanele și toate jocurile similare. Efectele se simt repede în discursul public și, pe ici, pe colo, în modul în care oamenii primesc informațiile.

Interdicția vedetelor și schimbarea reclamelor la păcănele

Autoritățile susțin că au identificat o legătură între promovarea agresivă, folosirea vedetelor și un număr mai mare de jucători tineri sau vulnerabili, deși nu toți experții ar spune la fel. În iunie 2025, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a anunțat decizia de a interzice orice implicare a actorilor, sportivilor, influencerilor sau a altor personalități publice în publicitatea pentru cazinouri și jocuri de tip păcănele;. Industria a început imediat să regândească campaniile de marketing — reinventare, adaptare, ce-o fi; mass-media, la rândul ei, trebuie să respecte reguli mai stricte. Nu mai e loc pentru promovare indirectă prin imaginea vedetelor și, oficial, nici pentru mesaje care prezintă păcănelele ca o cale rapidă spre câștig. Jurnaliștii și comunicatorii din industrie se conformează unui set nou de restricții, cu argumentul responsabilității sociale și al reducerii impactului negativ pe termen lung.

Don Ro Casino și impactul reglementărilor asupra platformelor online

Expansiunea online a pieței de gambling a fost rapidă în ultimii ani; acum, însă, modificările legislative pun presiune suplimentară pe operatori, Don Ro Casino, cunoscut pentru jocuri online precum pacanele, fiind printre cele mai vizibile exemple. Odată ce interdicția vedetelor și noile standarde au intrat în vigoare, strategiile de comunicare s-au schimbat — unele mai degrabă subtil, altele pe față. Reclamele cu influenceri dispar, mesajele se orientează mai mult spre informare și avertismente despre riscuri; asta nu înseamnă că totul devine perfect transparent, dar se observă o tendință clară. În același timp, raportarea devine mai vizibilă — platformele, inclusiv Don Ro Casino, trebuie să evidențieze opțiunile de protecție și să detalieze statisticile legate de cererile procesate.

Pentru utilizatorii de Pacanele online, accesul la funcțiile de protecție devine mai vizibil. Legislația cere, de asemenea, ca operatorii să returneze soldurile în cazurile de autoexcludere și să pună la dispoziție date despre impactul social al serviciilor lor; în practică, asta înseamnă mai mult material pentru reportaje și, posibil, o schimbare de focus de la „povești de succes” la analiza responsabilității industriei.

Sălile de jocuri și restricțiile geografice aduse de noile reglementări

Noile reguli limitează funcționarea sălilor de jocuri la parterul unor blocuri începând din 2025, în special în orașele mari. Scopul declarat este reducerea accesului direct, mai ales pentru tineri și pentru locuitorii cartierelor sensibile; rămâne de văzut în ce măsură schimbarea va produce efectele scontate. Că proiectul încearcă să limiteze impactul păcănelelor asupra zonelor rezidențiale — o idee care, pentru unii, sună rezonabil; pentru alții, poate părea insuficientă. Mass-media este invitată să raporteze cu precizie numărul de săli afectate, zonele de risc și opiniile specialiștilor în adicție, iar asta poate ajuta la o imagine mai nuanțată.

Pe lângă măsurile menite să reducă dependența, legea impune și ca presa să publice periodic date despre solicitările de autoexcludere și despre numărul jucătorilor activi pe zone; astfel, nu doar companiile, ci și presa locală sau națională pot oferi o perspectivă mai realistă asupra fenomenului păcănelelor.

Autorizarea locală și taxarea diferențiată schimbă structura raportărilor

Decentralizarea autorizării a devenit un element important al pachetului legislativ din 2025. Primăriile au acum pârghii mai clare — pot aproba sau refuza deschiderea unor săli și pot impune taxe suplimentare; efectele pot varia mult de la o comunitate la alta. Acest mecanism introduce noi subiecte pentru presa locală, unde deciziile administrațiilor devin, inevitabil, teme de interes: modul în care comunitățile gestionează impactul financiar și social al industriei.

De pildă, un oraș poate limita drastic numărul sălilor de jocuri; mass-media este chemată să explice motivele, modul de consultare publică și implicațiile pentru bugetele locale. Pare că transparența și obiectivitatea sunt acum accentuate, iar orice tentativă de a glorifica fenomenul păcănelelor este — sau va fi — mult mai greu de justificat în spațiul jurnalistic.

Joc responsabil și informare corectă pentru viitor

Schimbările legislative marchează, cel puțin pe hârtie, o orientare spre protecția jucătorilor și spre o informare mai echilibrată a publicului. Industria păcănelelor rămâne, probabil, profitabilă, dar cadrul legal impune bariere împotriva promovării excesive și pune mai multă responsabilitate pe umerii firmelor și ai mass-mediei.

Jucătorii au la dispoziție instrumente de autoexcludere care par să funcționeze mai bine acum, iar presa ar trebui să sublinieze riscurile asociate acestor activități — cu mențiunea că interpretările pot diferi. responsabilitatea individuală rămâne importantă, iar, dacă totul merge conform intențiilor, noul cadru va contribui la o reducere a cazurilor grave de dependență și va aduce o informare mai nuanțată publicului — sau cel puțin asta speră cei implicați.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Procurorii au deschis dosar penal după scandalul din Unirea. Polițiștii sunt acuzați că au folosit forța în mod abuziv

Published

on

Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a deschis un dosar penal pentru cercetarea posibilei infracțiuni de „purtare abuzivă”, după incidentul violent care a avut loc duminică, 21 septembrie, în localitatea Unirea.

Potrivit datelor, ancheta a fost declanșată în urma unei sesizări din oficiu, după ce în spațiul public au apărut imagini și mărturii care indică o intervenție brutală a forțelor de ordine asupra mai multor localnici.

În document se arată că agenți de poliție din cadrul IPJ Călărași ar fi exercitat acte de violență fizică asupra unor persoane, provocându-le leziuni traumatice evaluate la 3-4 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatelor medico-legale.

Surse locale afirmă că totul ar fi pornit de la un apel la 112 pentru „muzică dată prea tare”, însă intervenția s-a transformat într-o scenă de violență: localnicii susțin că au fost trântiți la pământ, loviți cu genunchii în cap și amenințați cu pistoalele la bărbie.

Advertisement

Reprezentanții Parchetului precizează că în acest moment cercetările se desfășoară in rem (cu privire la faptă), pentru a stabili dacă a existat sau nu o faptă penală, și că nicio persoană nu are, deocamdată, calitatea de suspect sau inculpat.

„Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci semnifică doar instituirea unui cadru procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs o faptă ce intră sub incidența legii penale”, se arată în comunicatul Parchetului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Căminul de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe” din Oltenița va fi modernizat cu fonduri elvețiene

Published

on

Administrația locală din municipiul Oltenița a obținut finanțare pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe”, prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, un pas important pentru îmbunătățirea condițiilor oferite seniorilor.

Proiectul a fost aprobat pentru finanțare în cadrul reuniunii Comitetului de Coordonare pentru Măsura Suport „Programul pentru eficiență energetică și energie regenerabilă”, desfășurată la data de 24 septembrie 2025.

Prin acest program, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, condus de Cseke Attila, a semnat 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375,8 milioane de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a mai multor instituții publice din România.

Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, restul de 15% reprezentând contribuția beneficiarului local, potrivit ministrului dezvoltării.

Advertisement

„Aceste investiții contribuie la reducerea consumului de energie, la creșterea confortului beneficiarilor și la protejarea mediului, prin utilizarea surselor regenerabile de energie”, a precizat Cseke Attila.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading