După ani în care proiectul Canalului Dunăre–București a fost invocat aproape exclusiv în discursuri politice, răspunsul oficial transmis senatorului de Călărași, Cristian Rusu, de viceprim-ministrul și ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu-Dinel Miruță, aduce primele clarificări detaliate privind stadiul investiției și viitorul ecluzei de la Oltenița.
Interpelarea senatorului a vizat situația fondurilor alocate pentru documentațiile aferente proiectului și analiza necesității realizării ecluzei de la Oltenița, obiectiv strategic pentru județul Călărași și pentru conectarea Capitalei la rețeaua europeană de transport naval.
Aproape 6 milioane de lei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate
Ministerul confirmă că, din anul 2022, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile derulează proiectul de reactualizare a studiului de fezabilitate pentru amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe. Contractul principal, în valoare de aproape 5,7 milioane de lei fără TVA, a fost semnat în ianuarie 2023 și a fost ulterior prelungit până la sfârșitul anului 2026.
Ministerul precizează că au fost realizate deja expertize tehnice, studii geotehnice, topografice, hidrologice, studii de trafic și numeroase documentații necesare continuării proiectului, însă studiul final de fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici nu sunt încă finalizate.
Ecluza de la Oltenița nu a dispărut din proiect
Una dintre cele mai importante informații din răspunsul oficial privește ecluza de la Oltenița.
Ministerul confirmă explicit că nodul hidrotehnic Oltenița (NH1) este prevăzut în continuare în documentația tehnică și reprezintă primul punct de legătură dintre Canalul Argeș și Dunăre.
Potrivit documentului oficial, acesta va include:
• baraj deversor;
• două ecluze gemene pentru tranzitarea navelor;
• centrală hidroelectrică;
• canton de exploatare.
Rolul acestui nod hidrotehnic este de a asigura racordarea căii navigabile cu nivelurile Dunării, fiind practic poarta de acces către întregul sistem navigabil proiectat.
Ministerul evită să vorbească despre costul investiției
Dacă existența ecluzei este confirmată, valoarea investiției rămâne necunoscută.
Ministerul transmite că, atât timp cât reactualizarea studiului de fezabilitate este încă în desfășurare, nu consideră oportună prezentarea valorilor finale ale investiției, acestea urmând să fie stabilite după finalizarea documentației tehnice.
Cu alte cuvinte, după mai bine de trei decenii de la abandonarea lucrărilor, statul român încă nu poate spune cât va costa finalizarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură începute înainte de 1989.
Un proiect cu miză strategică
În răspunsul transmis senatorului Cristian Rusu, Ministerul Transporturilor reafirmă importanța strategică a Canalului Dunăre–București.
Instituția susține că realizarea investiției ar permite conectarea Bucureștiului la rețeaua europeană TEN-T, dezvoltarea portului Oltenița, transport naval de aproximativ 20 de milioane de tone anual, producerea de energie regenerabilă, dezvoltarea irigațiilor, reducerea riscului de inundații și stimularea dezvoltării economice pe întregul culoar București–Oltenița.
Cristian Rusu: Călărașiul trebuie să rămână în centrul proiectului
Prin această interpelare, senatorul Cristian Rusu a urmărit să obțină garanții că județul Călărași și municipiul Oltenița nu vor fi eliminate dintr-un proiect strategic care poate schimba radical economia întregii regiuni.
Răspunsul oficial confirmă că ecluza și portul Oltenița rămân componente esențiale ale investiției, însă arată și că proiectul continuă să avanseze într-un ritm lent, dominat de studii, expertize și proceduri administrative.
Concluzia este una clară: după peste 35 de ani de promisiuni, Canalul Dunăre–București există încă mai ales în documentații tehnice. Totuși, prin demersurile sale parlamentare, senatorul Cristian Rusu a obținut o confirmare oficială importantă: Oltenița nu a fost scoasă din proiect, iar ecluza care poate transforma orașul într-un punct strategic al transportului naval rămâne parte integrantă a planurilor Ministerului Transporturilor. Rămâne însă întrebarea pe care și-o pun toți locuitorii din sudul țării: după zeci de ani de studii și reactualizări, când vor începe efectiv lucrările?
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
