Broasca cu corn și nas lung (Megophrys nasuta), cunoscută și sub denumirea de broasca cu corn malaeziană, este una dintre cele mai remarcabile creaturi ale pădurilor tropicale din sud-estul Asiei. Cu aspectul său bizar și abilitățile impresionante de camuflaj, această specie captivează atât herpetologii, cât și iubitorii de natură. Trăind în umbra junglei, este un exemplu fascinant al adaptării evolutive, combinând trăsături fizice unice cu un comportament discret.
Caracteristici fizice
Broasca este ușor de recunoscut datorită aspectului său distinct. Are un bot alungit, asemănător unui nas lung, care îi conferă un profil unic printre amfibieni. Deasupra ochilor, posedă proeminențe triunghiulare, asemănătoare unor coarne, care sporesc efectul său de camuflaj, făcând-o să semene cu o frunză uscată sau cu un fragment de scoarță. Culoarea sa variază între nuanțe de maro, bej sau gri, cu modele neregulate care imită perfect litiera pădurii. Corpul său plat, de aproximativ 8-12 cm lungime, este adaptat pentru a se ascunde printre frunze și sol. Picioarele posterioare puternice o ajută să se deplaseze rapid, în timp ce pielea sa netedă și umedă este tipică amfibienilor din mediile umede.
Habitat și distribuție
Această specie este endemică în pădurile tropicale umede din sud-estul Asiei, fiind întâlnită în țări precum Malaezia, Indonezia (inclusiv Borneo și Sumatra), Thailanda și sudul Filipinelor. Preferă zonele de joasă altitudine, de obicei sub 1.000 de metri, unde umiditatea este ridicată, iar podeaua pădurii este acoperită cu frunze și mușchi. O găsim adesea lângă pâraie sau în zone mlăștinoase, unde își petrece majoritatea timpului ascunsă în litiera de frunze, așteptând prada.
Comportament și dietă
Este un prădător de ambuscadă, bazându-se pe camuflajul său pentru a rămâne nedetectată. Este activă în principal noaptea (nocturnă), când vânează insecte, păianjeni, viermi și ocazional alte amfibieni mici. Folosind limba sa lungă și lipicioasă, capturează prada cu o precizie impresionantă. În timpul zilei, rămâne nemișcată, aproape invizibilă datorită aspectului său care imită mediul înconjurător. Când este amenințată, își aplatizează corpul și își ascunde capul pentru a părea o parte integrantă a solului.
Reproducerea are loc în sezonul ploios, când masculii emit sunete joase, asemănătoare unui „boing” metalic, pentru a atrage femelele. Ouăle sunt depuse în pâraie sau bălți temporare, iar mormolocii au o dezvoltare lentă, adaptată la mediul acvatic al pădurii tropicale.
Adaptări și camuflaj
Cea mai impresionantă trăsătură a broaștei cu corn și nas lung este capacitatea sa de camuflaj, cunoscută ca „mimetism criptic”. Forma și culoarea sa o fac aproape imposibil de distins de frunzele uscate, ceea ce o protejează de prădători precum păsări și șerpi. Proeminențele de deasupra ochilor și botul lung accentuează această asemănare, făcând-o să pară o frunză cu margini ridicate. Această adaptare nu doar că o ajută să evite prădătorii, ci îi permite și să vâneze eficient, surprinzând prada.
Statut de conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului. Pădurile tropicale din sud-estul Asiei sunt supuse unei presiuni intense din cauza agriculturii, exploatării forestiere și urbanizării, ceea ce reduce zonele disponibile pentru această specie. Organizațiile de conservare subliniază importanța protejării habitatelor tropicale pentru a asigura supraviețuirea acestei broaște și a altor specii dependente de aceste ecosisteme.
Curiozități
-
Numele său științific, Megophrys nasuta, provine din greacă, unde „mega” înseamnă mare, „phrys” se referă la sprâncene (coarnele de deasupra ochilor), iar „nasuta” înseamnă „cu nas mare”.
-
În ciuda aspectului său intimidant, această broască este inofensivă pentru oameni, lipsindu-i veninul sau dinții ascuțiți.
-
Sunetul său de împerechere a fost comparat cu zgomotul unui clopoțel sau al unui instrument metalic, fiind unul dintre cele mai distinctive din pădurile tropicale.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.