Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 537

Știri

25 Martie – Ziua Poliției Române

Published

on

Ziua Poliţiei Române este celebrată în fiecare an la 25 martie, odată cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri. Această zi a fost instituită prin articolul 49 din Legea nr. 218/23.04.2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

În acest an nu vor fi organizate manifestări sprcifice zilei de 25 martie, așa cum s-a întâmplat anul trecut.

Alegerea acestei date este legată de sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, simbolul creştin al acesteia aflându-se pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române, după cum se arată pe site-ul oficial al Poliţiei Române, www.politiaromana.ro.

În cele două Principate Române, instituţia care avea atribuţii poliţieneşti până la revoluţia din 1848 era Agia, care funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, iar la conducerea ei se afla un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit DEX, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.

Advertisement

În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pământean al Ţării Româneşti (1822-1828), i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele vremuri, primul drapel al Agiei, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti. Confecţionat din mătase de culoare galben-crem, acesta înfăţişa, pe o faţă, un chenar de aur cu o ghirlandă tot din aur, în interiorul căreia se afla o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte de culoare verde.

Ghirlanda era timbrată cu o coroană regală, în spatele ei încrucişându-se tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, lănci, săbii, puşti, topoare, tobe. Sub acvilă se afla o inscripţie, care atesta realizarea acestui drapel, iar sub această inscripţie se afla o balanţă. În colţurile din partea superioară, erau ilustrate luna şi soarele. Pe cealaltă faţă a drapelului erau ilustrate aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde era înfăţişată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).   În anul 1822 s-a legalizat funcţionarea instituţiei.

Prin înmânarea acestui steag al Agiei, în anul 1822, s-a legalizat funcţionarea acestei instituţii, acesta fiind un moment de referinţă în istoria sa. Prin Regulamentele Organice din anul 1831, Agia a devenit Poliţie şi astfel a fost creată Poliţia din Capitală, cu atribuţii asemănătoare celor actuale. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală, se menţionează pe site-ul amintit mai sus.   Competenţele poliţiei au fost extinse începând cu Legea de organizare a poliţiei, emisă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929).

În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care stipulează, la art. 1, că ”Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Biblioteca Județeană Călărași recomandă o lectură care colorează lumea: „Culorile – pasiune și mister”, de David Scott Kastan

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași aduce în atenția cititorilor un volum special, dedicat felului în care culorile ne modelează viața. Cartea „Culorile – pasiune și mister”, semnată de David Scott Kastan, propune o incursiune clară și fascinantă în universul culorilor – de la emoțiile pe care le trezesc, până la impactul lor asupra culturii și percepției umane.

Autorul subliniază că lumea în care trăim este inundată de culoare: cerul, iarba, hainele, obiectele din jurul nostru și chiar felul în care gândim și simțim sunt influențate de acest spectru vizual. Cartea merge mai departe și explică modul în care noi dăm sens culorilor, dar și cum acestea, la rândul lor, ne influențează identitatea și comportamentul.

În completare, Biblioteca descrie volumul ca fiind „un regal al operelor de artă”, o combinație între rigoare, erudiție și pasiunea autorului pentru subiect.

Citatul lui Henri Matisse, inclus în prezentare, rezumă perfect mesajul cărții: „Culoarea este un puternic mijloc de exprimare.”

Advertisement

Volumul poate fi consultat în Sala de Lectură a Bibliotecii Județene Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 17 noiembrie

Published

on

Pe 17 noiembrie, lumea comemorează curajul tinerilor care au sfidat tirania: de la revolta antisovietică din Praga (1939) și suprimarea brutală a studenților cehi de către naziști, la răscoala Politehnicii din Atena (1973) împotriva dictaturii coloneilor greci – momente definitorii pentru lupta democratică modernă.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1538 – Prima atestare documentară a așezării Caracal din Oltenia, conținută în actul emis de cancelaria lui Radu Vodă Paisie.

 1558 – A încetat din viață regina Maria Tudor a Angliei, cunoscută ca “Maria cea sângeroasă – “Bloody Mary” – pentru persecuțiile la care i-a supus pe protestanți; (n. 18 februarie 1516).

Advertisement

1558 – Regina Elisabeta I a urcat pe tronul Marii Britanii.

1561 – A avut loc lupta de la Verbia în care Despot-Vodă Iacob Heraclide, sprijinit de Habsburgi și de nobilimea protestantă polonă, îl înfrânge pe Alexandru Lăpușneanu, Domn al Principatului Moldova.

1603 – Începe procesul lui sir Walter Raleigh, faimosul explorator și om de stat englez.

1749 – S-a născut inventatorul francez Nicolas Appert. A inventat metoda de păstrare a alimentelor mai mult timp prin închiderea ermetică a acestora în ambalaj; (d. 01.06.1841).

1796 – A murit Țarina Ecaterina cea Mare a Rusiei; (n. 02.05.1729).

Advertisement

1855 – Exploratorul britanic David Livingstone a devenit primul european care a văzut cascada Victoria, una dintre cele mai mari cascade din lume, aflată la granița actuală dintre Zambia și Zimbabwe.

1869 – A fost inaugurat Canalul Suez.

1872 – A fost înființată Academia Navala “Mircea cel Bătrân” cu sediul in Constanta.

1887 – S-a născut mareșalul britanic Bernard Law Montgomery;

1902 – S-a născut sculptorul român Constantin Baraschi, membru corespondent al Academiei Române; (d. 22.03.1966).

Advertisement

 1905 – S-a născut regina Astrid a Belgiei; (d. 29.08.1935).

 1906 – S-a născut Soichiro Honda, inginer, fondatorul firmei de motociclete “Honda”; (m. 5 august 1991).

1917 – A încetat din viață, la vârsta de 77 de ani, sculptorul francez Auguste Rodin;(n. 1840).

1918 – Liderii Partidului Național si Partidului Social Democrat din Transilvania au dezbătut sub președinția lui Ștefan Cicio-Pop proiectul de unire cu România, pe care l-au întocmit fruntașii unioniști Vasile Goldis, Ștefan Cicio-Pop si Ioan Suciu.

1918 – Apare la București, săptămânal sau bisăptămânal “Socialismul”, organul Partidului Socialist și al Uniunii sindicale .

Advertisement

 1920 – România a semnat la Madrid, Convenția Poștală Universală.

1933 – Statele Unite au recunoscut Uniunea Sovietică.

 1939 – Nouă studenți cehi sunt executați în urma demonstrațiilor anti- naziste din Praga.

1941 – Ambasadorul american în Japonia, Joseph Grew, a informat Departamentul de Stat al SUA că țara sa intenționează să lanseze un atac împotriva bazei navale americane Pearl Harbor, din Hawaii.

1944 – A murit Magda Isanoş, poetă română; (n.1916).

Advertisement

1947 – A murit Emil Racoviță, biolog, membru al Academiei Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii; (n. 15.11.1868).

1950 – Organizația Națiunilor Unite decide acordarea independenței Libiei.

1962 – A murit, la închisoarea Aiud, Alexandru Teodorescu, gazetar, poet, monah român din perioada interbelică, inițiatorul grupului Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim (n. 1896)

1970 – A fost eliberat patentul pentru primul mouse de computer, acesta fiind acordat lui Douglas Engelbart.

1984 – A încetat din viață actorul Constantin Rauţchi, (filmele “Bădăranii”, “Ciprian Porumbescu”) (n. 22 mai 1934).

Advertisement

1985 – A fost ucis prin tortură, în arestul securității, la penitenciarul din Calea Rahovei, București, disidentul anticomunist Gheorghe Ursu.

1989 – O amplă demonstrație a studenților cehi în Praga a fost înăbușita de forțele de ordine din ordinul conducerii comuniste și mai mulți protestatari au fost arestați. Revolta tinerilor a marcat începutul “Revoluției de catifea” din Cehoslovacia.

1992 – Este parafat la Bruxelles acordul european de asociere între C.E.E. si România, acord prin care țara noastră devenea a 4–a tara din Europa de Est, după Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, care obținea statutul de asociat al C.E.E.

1996 – Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România. Emil Constantinescu, președintele Convenției Democrate Române, obține 54,41% din voturi, devenind noul președinte al României.

2003 – Actorul american de origine austriaca, Arnold Schwarzenegger, devine Guvernatorul Californiei.

Advertisement

2006 – A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferencz Puskas; (n. 2 aprilie 1927).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ecoaqua Călărași îți oferă cele mai simple metode pentru plata facturii de apă

Published

on

Ecoaqua Călărași îi anunță pe abonați că pot plăti factura de apă în mai multe moduri, fără timp pierdut și fără cozi. Fie că preferi plata online sau numerar, ai la dispoziție soluții rapide și sigure.

💻 Plată online
Accesează platforma https://pay.ecoaqua.ai și achită factura direct de pe telefon sau calculator. Serviciul este disponibil permanent și nu are comisioane suplimentare.

🏪 Plată în magazine partenere
Facturile pot fi achitate și numerar, în rețelele PayPoint, Un Doi Centru de Plăți și SelfPay, prezente în magazinele din tot județul.

📱 Prin aplicațiile băncilor
Dacă folosești George România, Smart Mobile Raiffeisen Bank sau MobilPay Wallet, poți face plata din câteva atingeri.

Advertisement

🏦 Plată prin transfer bancar
Pentru cei care preferă viramentul direct, Ecoaqua pune la dispoziție următoarele conturi:

Sucursala Călărași

  • Raiffeisen Bank: RO40 RZBR 0000 0600 1972 8212

  • BCR: RO32 RNCB 0098 0078 0871 0002

  • CEC Bank: RO59 CECE CL01 30R0 N043 1906

  • Unicredit Bank: RO70 BACX 0000 0028 9295 8000

  • Trezoreria CL: RO06 TREZ 2015 069X XX00 1798 (instituții publice)

Sucursala Oltenița

  • BCR: RO07 RNCB 0099 0078 0871 0014

  • BRD: RO61 BRDE 120S V040 3028 1200

  • Raiffeisen Bank: RO25 RZBR 0000 0600 0613 1022

Sucursala Urziceni

  • Raiffeisen Bank: RO13 RZBR 0000 0600 0778 5282

📞 Contact pentru informații și sesizări:

Advertisement
  • Călărași: 0242/313.720, 0732.334.950

  • Oltenița: 0242/510.279

  • Urziceni: 0243/254.723

Ecoaqua Călărași încurajează plata la timp pentru a menține serviciile de apă și canalizare în cele mai bune condiții.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading