Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 11°C | Anul XI Nr. 547

Știri

25 Martie – Ziua Poliției Române

Published

on

Ziua Poliţiei Române este celebrată în fiecare an la 25 martie, odată cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri. Această zi a fost instituită prin articolul 49 din Legea nr. 218/23.04.2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

În acest an nu vor fi organizate manifestări sprcifice zilei de 25 martie, așa cum s-a întâmplat anul trecut.

Alegerea acestei date este legată de sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, simbolul creştin al acesteia aflându-se pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române, după cum se arată pe site-ul oficial al Poliţiei Române, www.politiaromana.ro.

În cele două Principate Române, instituţia care avea atribuţii poliţieneşti până la revoluţia din 1848 era Agia, care funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, iar la conducerea ei se afla un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit DEX, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.

Advertisement

În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pământean al Ţării Româneşti (1822-1828), i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele vremuri, primul drapel al Agiei, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti. Confecţionat din mătase de culoare galben-crem, acesta înfăţişa, pe o faţă, un chenar de aur cu o ghirlandă tot din aur, în interiorul căreia se afla o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte de culoare verde.

Ghirlanda era timbrată cu o coroană regală, în spatele ei încrucişându-se tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, lănci, săbii, puşti, topoare, tobe. Sub acvilă se afla o inscripţie, care atesta realizarea acestui drapel, iar sub această inscripţie se afla o balanţă. În colţurile din partea superioară, erau ilustrate luna şi soarele. Pe cealaltă faţă a drapelului erau ilustrate aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde era înfăţişată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).   În anul 1822 s-a legalizat funcţionarea instituţiei.

Prin înmânarea acestui steag al Agiei, în anul 1822, s-a legalizat funcţionarea acestei instituţii, acesta fiind un moment de referinţă în istoria sa. Prin Regulamentele Organice din anul 1831, Agia a devenit Poliţie şi astfel a fost creată Poliţia din Capitală, cu atribuţii asemănătoare celor actuale. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală, se menţionează pe site-ul amintit mai sus.   Competenţele poliţiei au fost extinse începând cu Legea de organizare a poliţiei, emisă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929).

În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care stipulează, la art. 1, că ”Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Recomandare de carte -„Ciuma” de Albert Camus

Published

on

„Ciuma” este una dintre cele mai puternice parabole ale secolului XX. Sub pretextul unei epidemii de ciumă care izolează orașul Oran, Camus vorbește despre condiția umană, despre rău, despre absurd și despre felul în care oamenii aleg să răspundă.

Personajele principale – doctorul Rieux, preotul Paneloux, jurnalistul Rambert, bătrânul Grand, Tarrou – nu sunt eroi grandilocvenți, ci oameni obișnuiți puși în fața unei realități insuportabile. Ei reprezintă atitudini diferite: revoltă lucidă, credință pusă la încercare, dorința de evadare, acceptare resemnată, căutare a sensului prin solidaritate.

Stilul este sec, precis, aproape clinic – exact cum trebuie să fie o cronică a unei molime. Camus evită orice efect melodramatic; emoția vine din detașarea rece cu care descrie suferința și moartea.

Romanul rămâne teribil de actual: vorbește despre izolare, despre sensul responsabilității, despre lupta împotriva unui inamic invizibil, despre cum solidaritatea poate da sens existenței chiar și în mijlocul absurdului.

Advertisement

„Ciuma” nu oferă soluții ușoare și nu predică. Întreabă doar: ce facem când ne lovim de răul absolut? Răspunsul lui Rieux – lupta continuă, fără iluzii, dar fără renunțare – rămâne una dintre cele mai demne atitudini din literatura universală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Remediu natural pentru disconfortul lombar și sciatică: o băutură simplă, pregătită acasă

Published

on

Durerea sciatică este resimțită în zona lombară și poate iradia spre picior, afectând mersul, statul în picioare și multe activități de zi cu zi. Pentru mulți oameni, această afecțiune devine o sursă constantă de disconfort și limitare.

Deși tratamentele recomandate de specialiști sunt esențiale pentru gestionarea corectă a simptomelor, unele persoane aleg să încerce și variante naturale, ca sprijin complementar. Acestea nu înlocuiesc sfatul medical, dar pot face parte din rutina personală de îngrijire, dacă sunt tolerate și folosite cu prudență.

Simptome frecvent asociate cu durerea sciatică:

  • furnicături la nivelul piciorului
  • accentuarea durerii în poziție șezândă
  • durere persistentă în zona lombară
  • dificultate în menținerea echilibrului
  • durere în zona șoldului, cu iradiere pe picior
  • disconfort în partea inferioară a spatelui

Ingrediente folosite în remediul tradițional:

  • 200 ml lapte
  • 4 căței de usturoi
  • miere (opțional, pentru gust)

Usturoiul zdrobit se fierbe câteva minute în apă, apoi se adaugă laptele și se lasă să dea în clocot împreună. După ce amestecul se răcește, se poate îndulci cu puțină miere. Unele persoane consumă această băutură pe parcursul zilei, considerând că usturoiul are proprietăți cu potențial antiinflamator.

Este important ca orice persoană care se confruntă cu dureri persistente de spate sau sciatică să discute cu un specialist, pentru a primi un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading