Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 543

Știri

25 Martie – Ziua Poliției Române

Published

on

Ziua Poliţiei Române este celebrată în fiecare an la 25 martie, odată cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri. Această zi a fost instituită prin articolul 49 din Legea nr. 218/23.04.2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

În acest an nu vor fi organizate manifestări sprcifice zilei de 25 martie, așa cum s-a întâmplat anul trecut.

Alegerea acestei date este legată de sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, simbolul creştin al acesteia aflându-se pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române, după cum se arată pe site-ul oficial al Poliţiei Române, www.politiaromana.ro.

În cele două Principate Române, instituţia care avea atribuţii poliţieneşti până la revoluţia din 1848 era Agia, care funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, iar la conducerea ei se afla un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit DEX, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.

Advertisement

În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pământean al Ţării Româneşti (1822-1828), i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele vremuri, primul drapel al Agiei, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti. Confecţionat din mătase de culoare galben-crem, acesta înfăţişa, pe o faţă, un chenar de aur cu o ghirlandă tot din aur, în interiorul căreia se afla o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte de culoare verde.

Ghirlanda era timbrată cu o coroană regală, în spatele ei încrucişându-se tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, lănci, săbii, puşti, topoare, tobe. Sub acvilă se afla o inscripţie, care atesta realizarea acestui drapel, iar sub această inscripţie se afla o balanţă. În colţurile din partea superioară, erau ilustrate luna şi soarele. Pe cealaltă faţă a drapelului erau ilustrate aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde era înfăţişată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).   În anul 1822 s-a legalizat funcţionarea instituţiei.

Prin înmânarea acestui steag al Agiei, în anul 1822, s-a legalizat funcţionarea acestei instituţii, acesta fiind un moment de referinţă în istoria sa. Prin Regulamentele Organice din anul 1831, Agia a devenit Poliţie şi astfel a fost creată Poliţia din Capitală, cu atribuţii asemănătoare celor actuale. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală, se menţionează pe site-ul amintit mai sus.   Competenţele poliţiei au fost extinse începând cu Legea de organizare a poliţiei, emisă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929).

În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care stipulează, la art. 1, că ”Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Noapte de coșmar înainte de Crăciun: un bărbat din județul Călărași, ars și lăsat fără casă după un incendiu devastator

Published

on

O noapte care ar fi trebuit să aducă liniște și apropierea sărbătorilor s-a transformat într-o dramă greu de imaginat. În data de 20 decembrie, un incendiu violent a cuprins o locuință din județul Călărași, cel mai probabil din cauza unei sobe. Proprietarul casei, un bărbat care locuia singur, dormea în momentul izbucnirii focului și s-a trezit în flăcări.

Doar o reacție rapidă i-a salvat viața. Bărbatul a reușit să iasă din locuință înainte ca focul să se extindă complet, însă a suferit arsuri grave pe corp și la nivelul feței. În prezent, acesta este internat la Spitalul Județean Călărași, unde primește îngrijiri medicale.

În urma incendiului, casa a fost distrusă aproape în totalitate. Acoperișul s-a prăbușit, iar bunurile au fost mistuite de flăcări. Practic, în plină iarnă, bărbatul a rămas fără un adăpost și fără lucrurile strânse într-o viață.

Familia face acum un apel public către toți cei care pot oferi sprijin. Orice ajutor contează — fie că este vorba despre o donație financiară, materiale de construcție sau posibilitatea de a avea, măcar temporar, un acoperiș deasupra capului după externare.

Advertisement
  • Pentru cei care doresc să ajute, donațiile pot fi făcute în contul:
    RO11RNCB0702097320370002
  • Titular: Baldovin Cătălina Dorina

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Lucrările la Podul Siderurgic din Călărași, blocate total. Niciun utilaj pe șantier, dar „suntem în grafic”

Published

on

Podul Siderurgic din Călărași stă de săptămâni întregi cu balizele puse, dar fără picior de muncitor pe șantier. Traficul este restricționat, asfaltul e crăpat, iar zona arată ca un proiect abandonat. Cu toate acestea, firma care se ocupă de lucrări spune că totul merge conform planului.

„Se lucrează. Suntem în grafic. Ar trebui, prin ianuarie-februarie – dacă ne ține vremea – să închidem infrastructura”, spun reprezentanții constructorului.

Realitatea din teren îi contrazice. Nicio mișcare pe șantier, iar șoferii care trec zilnic prin zonă sunt nevoiți să se strecoare printre balize, pe o singură bandă, în plin sezon rece.

Drumul e într-o stare proastă, vizibilitatea e redusă noaptea, iar iarna complică și mai mult o situație deja periculoasă. Locuitorii sunt revoltați, iar autoritățile locale tac mâlc.

Întrebarea rămâne: dacă asta înseamnă „în grafic”, cum va arăta finalizarea?

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Vot împărțit în AUR, la CJ Călărași. De ce doi consilieri s-au abținut, iar alți doi au spus „pentru” fără ezitare

Published

on

Ședința extraordinară a Consiliul Județean Călărași din 29 decembrie 2025 a arătat clar că nici măcar în interiorul aceluiași partid nu există mereu o poziție comună atunci când vine vorba despre proiecte importante.

În cazul proiectului privind redevența de 215.695 lei/an pentru Zona de colectare 2 Oltenița, consilierii AUR au votat diferit.

Cine s-a abținut și de ce

Ileana Dănuț și Coman Valentin s-au abținut, spunând că documentele nu au fost suficient de clare și că timpul primit pentru analiză a fost prea scurt. Pe scurt, au considerat că nu pot vota fără explicații mai detaliate. În schimb, ceilalți doi consilieri județeni AUR Radu Marian și Năstase Daniel au votat pentru, fără rezerve. Cei doi au spus că au avut timp să citească documentele și că nu au găsit probleme care să justifice blocarea proiectului.

Diferența de vot nu a rămas fără comentarii. Cei doi consilieri care au votat „pentru” au ironizat situația colegilor care s-au abținut.

Advertisement

„Poate ei au nevoie de mai mult timp să citească documentele”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading