Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 9°C | Anul XI Nr. 536

Știri

25 Martie – Ziua Poliției Române

Published

on

Ziua Poliţiei Române este celebrată în fiecare an la 25 martie, odată cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri. Această zi a fost instituită prin articolul 49 din Legea nr. 218/23.04.2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

În acest an nu vor fi organizate manifestări sprcifice zilei de 25 martie, așa cum s-a întâmplat anul trecut.

Alegerea acestei date este legată de sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, simbolul creştin al acesteia aflându-se pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române, după cum se arată pe site-ul oficial al Poliţiei Române, www.politiaromana.ro.

În cele două Principate Române, instituţia care avea atribuţii poliţieneşti până la revoluţia din 1848 era Agia, care funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, iar la conducerea ei se afla un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit DEX, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.

Advertisement

În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pământean al Ţării Româneşti (1822-1828), i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele vremuri, primul drapel al Agiei, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti. Confecţionat din mătase de culoare galben-crem, acesta înfăţişa, pe o faţă, un chenar de aur cu o ghirlandă tot din aur, în interiorul căreia se afla o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte de culoare verde.

Ghirlanda era timbrată cu o coroană regală, în spatele ei încrucişându-se tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, lănci, săbii, puşti, topoare, tobe. Sub acvilă se afla o inscripţie, care atesta realizarea acestui drapel, iar sub această inscripţie se afla o balanţă. În colţurile din partea superioară, erau ilustrate luna şi soarele. Pe cealaltă faţă a drapelului erau ilustrate aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde era înfăţişată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).   În anul 1822 s-a legalizat funcţionarea instituţiei.

Prin înmânarea acestui steag al Agiei, în anul 1822, s-a legalizat funcţionarea acestei instituţii, acesta fiind un moment de referinţă în istoria sa. Prin Regulamentele Organice din anul 1831, Agia a devenit Poliţie şi astfel a fost creată Poliţia din Capitală, cu atribuţii asemănătoare celor actuale. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală, se menţionează pe site-ul amintit mai sus.   Competenţele poliţiei au fost extinse începând cu Legea de organizare a poliţiei, emisă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929).

În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care stipulează, la art. 1, că ”Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Criza Lukoil: prețurile carburanților cresc, Guvernul caută soluții pentru rafinăria Petrotel

Published

on

Situația companiei Lukoil din România începe să aibă efecte directe asupra pieței carburanților. Prețul motorinei a crescut cu 3,1%, iar cel al benzinei cu 1,3%. Motorina premium a ajuns la 8,34 lei pe litru. Dacă tranzacția pentru preluarea activelor Lukoil eșuează, statul român ar putea fi nevoit să importe mai mult combustibil, ceea ce ar duce la noi scumpiri.

Rafinăria Petrotel din Ploiești, deținută de gigantul rus Lukoil, este una dintre cele mai importante din țară, cu o capacitate anuală de aproximativ 2,5 milioane de tone, reprezentând aproape 20% din producția națională de combustibil. Preluată de Lukoil în 1998, rafinăria are circa 5.000 de angajați, împreună cu rețeaua de aproximativ 320 de stații de carburanți din România.

Președintele Nicușor Dan a declarat că, dacă rafinarea s-ar opri, România ar fi obligată să importe mai mult combustibil. Acesta a mai precizat că nu există riscul ca rafinăria să fie preluată de firme-paravan ale Rusiei, însă Guvernul nu se grăbește cu o eventuală preluare.

Contextul este generat de sancțiunile impuse de SUA companiilor rusești Lukoil și Rosneft, acuzate că finanțează războiul din Ucraina. Acestea au termen până la 21 noiembrie să își vândă sau să își închidă operațiunile din Europa. După această dată, orice colaborare cu ele devine ilegală pentru firmele care au legături cu SUA.

Advertisement

România trebuie să decidă rapid ce soluție adoptă pentru rafinăria Petrotel și rețeaua Lukoil, pentru a evita noi creșteri de preț și posibile blocaje în aprovizionarea cu combustibili.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Umbrele aurului: Mary Ellen Pleasant, regina invizibilă a San Francisco-ului

Published

on

Mary Ellen Pleasant, o femeie de origine afro-americană născută liberă în jurul anului 1814, probabil în Georgia sau Virginia, sosea în acest haos cu un plan ascuns sub aparența umilinței. Oficial, era o simplă servitoare – “femeia invizibilă” care ștergea praful de pe mobilă și turna băuturi pentru magnații aurului. Dar în spatele zâmbetului ei discret, ea absorbea secretele: tranzacții dubioase cu mine de argint, investiții riscante în terenuri, alianțe fragile între bancheri și speculanți.

Plecase din Estul SUA ca aboliționistă activă pe Calea Ferată Subterană, ajutând sclavi să evadeze. Odată ajunsă în California – un stat liber, dar plin de prejudecăți rasiale – și-a folosit inteligența ascuțită pentru a se infiltra în cercurile elitei albe. Prin Thomas Bell, un bancher scoțian pe care l-a cunoscut și cu care a format o parteneriat secret, a investit în acțiuni miniere și imobiliare. Asculta conversațiile la masa bogaților, apoi acționa: cumpăra proprietăți înainte ca prețurile să explodeze, finanța afaceri profitabile cu informații obținute “accidental”.

Imperiul ei a crescut invizibil. Până în anii 1870, deținea pensiuni de lux, spălătorii și investiții în valori de peste 30 de milioane de dolari (echivalentul a sute de milioane astăzi). A fondat prima bancă neagră din San Francisco și a susținut cauze aboliționiste, inclusiv procese pentru drepturi civile – câștigând unul celebru în 1863 împotriva discriminării în transportul public. Dar puterea ei speria: era numită “Voodoo Queen” de dușmani, acuzată de vrăjitorie și manipulare.

Când a murit în 1904, la 89 de ani, averea ei era risipită în procese, dar moștenirea rămânea: o femeie care a transformat servitutea aparentă în dominație economică, dovedind că adevărata putere nu vine din aurul vizibil, ci din umbrele în care nimeni nu te vede venind.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

CălărașiPress.ro: Publicare anunțuri și comunicate pentru proiecte finanțate din fonduri europene

Published

on

Calarasipress.ro oferă spațiu dedicat pentru publicarea comunicatelor de presă și a anunțurilor oficiale aferente proiectelor finanțate prin programe europene, PNRR sau alte scheme de ajutor de stat.

Publicațiile sunt afișate integral într-o pagină individuală din secțiunea Anunțuri Proiecte Europene, cu:

  • o imagine principală,

  • o imagine de interior,

  • un link dofollow către site-ul beneficiarului.

Articolele sunt vizibile atât pe desktop, cât și pe mobil.

Conținutul și elementele grafice impuse de regulamentele de identitate vizuală vor fi furnizate de client.

Advertisement

Toate anunțurile și comunicatele de presă vor fi marcate în titlu cu [P] și vor fi afișate public pe site.

Opțiuni suplimentare

✔️ Publicare și pe pagina oficială de Facebook Călărași Press
✔️ Link dofollow activ
✔️ Vizibilitate în secțiunea dedicată „Proiecte Europene”

Solicitări publicare

Pentru transmiterea anunțurilor și comunicatelor:
📧 [email protected]
📞 0728977169

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading