Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

2022 în cifre: Mai mulți șomeri în Călărași față de anii trecuți

Published

on

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna octombrie 2022 a fost de 5616 lei, cu 1,5% mai mare decât în luna precedentă. Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3550 lei, mai mare cu 1,3% comparativ cu luna  precedentă (3503 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial  mediu  nominal  net  s-au  înregistrat  în servicii (3351 lei), în industrie şi construcţii (3752 lei), iar cele mai mari în agricultură, silvicultură şi pescuit (4028 lei).” a anunțat Direcția Județeană de Statistică din Călărași.

“Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4903 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15664  persoane în industrie şi construcţii şi de 26796 salariaţi în servicii.” precizează INS Călărași.

Luna octombrie 2022, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului  de salariaţi (+64). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii octombrie 2022 a fost de 47363 persoane, înregistrând o creştere de +0,1% faţă de luna precedentă şi respectiv de 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie 2022, era de 3425 persoane, în creştere  cu 195 persoane faţă de luna precedentă (+6,0%).   

Advertisement

Comparativ cu luna octombrie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost  mai  mare cu  504 persoane (+17,3%).

  • La  sfârşitul  lunii octombrie 2022, femeile reprezentau 49,8% din numărul total al şomerilor  înregistraţi.
  • Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 532 persoane (15,5% din total şomeri)  beneficiau  de indemnizaţie de şomaj 75% şi 3 persoane (0,09% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj  50%.
  • Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii octombrie 2022 era de 2890 persoane, reprezentând 84,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (79,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata  şomajului  înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,7%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,4% în luna septembrie 2022 şi 3,2% în  luna octombrie 2021).

  • Pentru  femei, rata şomajului în luna octombrie 2022 a fost de 5,2% (4,8% în luna septembrie 2022 şi 3,2% în luna octombrie 2021).
  • Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna octombrie 2022 a fost de 4,2% (4,1% în luna septembrie 2022 şi 3,3% în luna octombrie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii octombrie 2022 existau 929 de locuri de muncă vacante, din care 426 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 503 erau pentru muncitori (54,1%)

Evoluția principalelor fenomene demografice în luna octombrie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al numărului deceselor sub 1 an.

Comparativ cu luna octombrie 2021, a crescut  numărul născuţilor-vii şi al căsătoriilor şi  a scăzut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

  • Natalitatea. În luna octombrie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 208, mai mic cu 39 faţă de luna precedentă  şi mai mare  cu 18 faţă de luna  octombrie 2021.
  • Mortalitatea generală. În luna octombrie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 324, mai mic cu 46 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 493 faţă de luna octombrie 2021.
  • Mortalitatea infantilă. În luna octombrie 2022 nu s-au înregistrat  decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a fost mai mic cu 3 faţă de luna  precedentă, respectiv faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
  • Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al (-123 persoane  în luna septembrie 2022 şi -627 persoane în luna octombrie  2021).
  • Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna octombrie 2022, s-au înregistrat 186 căsătorii, mai puţine cu 40 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 40  faţă de luna octombrie 2021.
  • Divorţialitatea. În luna octombrie 2022 s-au înregistrat 14 divorţuri, mai puține cu 14 faţă de luna precedentă, respectiv  cu 6 faţă de octombrie 2021.

În luna august 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 33,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 41,5 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -7,6 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere  faţă de luna precedentă de (-59,0%) şi respectiv de (-21,1%) faţă de luna august 2021, importurile CIF au înregistrat o scădere   faţă de luna precedentă de (-6,7%) şi o creştere de  (+70,7%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

TURISMUL DIN JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

În luna octombrie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,  a numărului de înnoptă ri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a scăzut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică, numărul de  înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare .

  • Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2022, a fost de 970,  mai mic cu 40,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 15,9% comparativ cu luna octombrie 2021.
  • Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 86,1% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
  • Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2022, a fost de 1686, mai mic cu 47,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 19,7% comparativ cu luna octombrie 2021.
  • Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna octombrie 2022, a fost de 12,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 11,9 puncte procentuale comparativ cu luna  precedentă şi respectiv cu 3,1 puncte procentuale comparativ cu luna octombrie 2021.

AUTORIZAŢII DE CONSTRUCŢII

În luna octombrie 2022, s-au eliberat 30 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 35 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 3 faţă de luna  octombrie 2021.

Advertisement
  • Rata inflaţiei, a fost  în luna octombrie 2022 de 1,28%  faţă  de luna precedentă şi de 15,32% faţă de luna octombrie 2021.
  • În luna octombrie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+2,29%), mărfurilor nealimentare (+0,80%) şi tarifele serviciilor (+0,70%).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.

Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.

Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.

Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ai loc de veci în Călărași? A început plata taxelor pentru 2026. Casieriile sunt deschise și în weekend

Published

on

Vești importante pentru concesionarii locurilor de veci din municipiul Călărași. Administrația Cimitirelor a început încasarea taxelor pentru anul 2026 și îi cheamă pe cetățeni să își achite obligațiile la timp. Pentru a evita aglomerația, programul a fost extins inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Cei care au locuri de veci concesionate pot merge la casierie aproape toată săptămâna, dimineața, iar în timpul săptămânii programul este complet.

Când se pot plăti taxele:

  • Luni – joi: 07:30 – 16:00
  • Vineri: 07:30 – 13:30
  • Sâmbăta, duminica și sărbătorile legale: 07:30 – 09:30

Pentru înmormântări, programul se prelungește ori de câte ori este nevoie, până la finalizarea tuturor intervențiilor.

Atenție însă: în weekend și în zilele libere nu se fac acte de concesiune, dar se încasează taxe și se desfășoară înmormântări.

Advertisement

Administrația Cimitirelor îi sfătuiește pe călărășeni să nu lase plata taxelor pe ultima sută de metri, mai ales că programul este deja adaptat pentru cei care nu pot ajunge în timpul săptămânii.

Pentru detalii suplimentare, instituția funcționează în Cimitirul Central din municipiul Călărași, pe strada Ion Heliade Rădulescu, iar informații pot fi solicitate și online, prin e-mail.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading