Știri
2022 în cifre: Mai mulți șomeri în Călărași față de anii trecuți
Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna octombrie 2022 a fost de 5616 lei, cu 1,5% mai mare decât în luna precedentă. Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3550 lei, mai mare cu 1,3% comparativ cu luna precedentă (3503 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în servicii (3351 lei), în industrie şi construcţii (3752 lei), iar cele mai mari în agricultură, silvicultură şi pescuit (4028 lei).” a anunțat Direcția Județeană de Statistică din Călărași.
“Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4903 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15664 persoane în industrie şi construcţii şi de 26796 salariaţi în servicii.” precizează INS Călărași.
Luna octombrie 2022, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+64). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii octombrie 2022 a fost de 47363 persoane, înregistrând o creştere de +0,1% faţă de luna precedentă şi respectiv de 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie 2022, era de 3425 persoane, în creştere cu 195 persoane faţă de luna precedentă (+6,0%).
Comparativ cu luna octombrie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 504 persoane (+17,3%).
- La sfârşitul lunii octombrie 2022, femeile reprezentau 49,8% din numărul total al şomerilor înregistraţi.
- Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 532 persoane (15,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 3 persoane (0,09% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.
- Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii octombrie 2022 era de 2890 persoane, reprezentând 84,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (79,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.
Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,7%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,4% în luna septembrie 2022 şi 3,2% în luna octombrie 2021).
- Pentru femei, rata şomajului în luna octombrie 2022 a fost de 5,2% (4,8% în luna septembrie 2022 şi 3,2% în luna octombrie 2021).
- Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna octombrie 2022 a fost de 4,2% (4,1% în luna septembrie 2022 şi 3,3% în luna octombrie 2021).
Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii octombrie 2022 existau 929 de locuri de muncă vacante, din care 426 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 503 erau pentru muncitori (54,1%)
Evoluția principalelor fenomene demografice în luna octombrie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al numărului deceselor sub 1 an.
Comparativ cu luna octombrie 2021, a crescut numărul născuţilor-vii şi al căsătoriilor şi a scăzut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.
- Natalitatea. În luna octombrie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 208, mai mic cu 39 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 18 faţă de luna octombrie 2021.
- Mortalitatea generală. În luna octombrie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 324, mai mic cu 46 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 493 faţă de luna octombrie 2021.
- Mortalitatea infantilă. În luna octombrie 2022 nu s-au înregistrat decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a fost mai mic cu 3 faţă de luna precedentă, respectiv faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
- Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al (-123 persoane în luna septembrie 2022 şi -627 persoane în luna octombrie 2021).
- Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna octombrie 2022, s-au înregistrat 186 căsătorii, mai puţine cu 40 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 40 faţă de luna octombrie 2021.
- Divorţialitatea. În luna octombrie 2022 s-au înregistrat 14 divorţuri, mai puține cu 14 faţă de luna precedentă, respectiv cu 6 faţă de octombrie 2021.
În luna august 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 33,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 41,5 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -7,6 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-59,0%) şi respectiv de (-21,1%) faţă de luna august 2021, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-6,7%) şi o creştere de (+70,7%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
TURISMUL DIN JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
În luna octombrie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptă ri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a scăzut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare .
- Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2022, a fost de 970, mai mic cu 40,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 15,9% comparativ cu luna octombrie 2021.
- Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 86,1% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
- Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2022, a fost de 1686, mai mic cu 47,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 19,7% comparativ cu luna octombrie 2021.
- Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna octombrie 2022, a fost de 12,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 11,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 3,1 puncte procentuale comparativ cu luna octombrie 2021.
AUTORIZAŢII DE CONSTRUCŢII
În luna octombrie 2022, s-au eliberat 30 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 35 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 3 faţă de luna octombrie 2021.
- Rata inflaţiei, a fost în luna octombrie 2022 de 1,28% faţă de luna precedentă şi de 15,32% faţă de luna octombrie 2021.
- În luna octombrie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+2,29%), mărfurilor nealimentare (+0,80%) şi tarifele serviciilor (+0,70%).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
