Pe 26 aprilie 1994, zborul China Airlines 140, operat cu un Airbus A300B4-622R (înmatriculat B-1816), s-a prăbușit în timpul unei tentative de aterizare pe aeroportul din Nagoya, Japonia, marcând cea mai gravă catastrofă aviatică din istoria companiei China Airlines și al doilea cel mai mortal accident aviatic din Japonia, după prăbușirea zborului Japan Airlines 123 din 1985. Din cele 271 de persoane aflate la bord (256 de pasageri și 15 membri ai echipajului), doar 7 pasageri au supraviețuit, toți așezați în rândurile 7-15.
Zborul, care decolase de la Aeroportul Internațional Chiang Kai-shek (astăzi Taiwan Taoyuan) din Taipei, Taiwan, la ora 16:53, a avut un parcurs normal până în apropierea aeroportului din Nagoya. În momentul apropierii finale pentru aterizare pe pista 34, sub control manual al prim-ofițerului Chuang Meng-jung, maneta de „go-around” (TO/GA) a fost declanșată accidental, punând autopilotul în modul de urcare. În loc să dezactiveze autopilotul, echipajul a încercat să corecteze manual traiectoria, împingând manșa în jos, în timp ce autopilotul continua să ridice botul avionului. Această luptă între intervenția umană și automatizare a dus la o pierdere a portanței, avionul intrând în stall aerodinamic și prăbușindu-se pe sol la ora 20:15, în apropierea taxiway-ului E1, la doar câteva sute de metri de pistă. Impactul violent și incendiul ulterior au distrus complet aeronava, livrată companiei în 1991.
Investigația oficială, condusă de Comisia Japoneză de Investigare a Accidentelor Aeriene (JAAIC), a identificat drept cauză principală eroarea echipajului, care nu a dezactivat autopilotul și nu a gestionat corect viteza și comenzile. Totuși, designul sistemului de control al zborului al Airbus A300 a fost, de asemenea, pus sub semnul întrebării. Airbus emisese anterior un buletin de service (SB A300-22-6021) care recomanda modificarea computerelor de control al zborului pentru a dezactiva autopilotul la aplicarea unei forțe de peste 15 kg pe manșă, dar China Airlines nu implementase această modificare, considerând-o neurgentă. Lipsa unui simulator A300 în Taipei și antrenamentul insuficient al piloților au fost factori agravanți.
În urma accidentului, Administrația Aeronautică Civilă din Taiwan a ordonat pe 7 mai 1994 reantrenarea și reevaluarea tuturor piloților de A300-600R de la China Airlines, iar Airbus a reclasificat modificarea buletinului de service ca fiind „obligatorie”. În decembrie 2003, Curtea Districtuală din Nagoya a ordonat companiei China Airlines să plătească despăgubiri de 5 miliarde de yeni pentru 232 de victime, dar a absolvit Airbus de responsabilitate. Supraviețuitorii, printre care și trei copii, au suferit răni grave, iar tragedia a rămas un punct de cotitură în istoria aviației, evidențiind pericolele interacțiunii deficitare între piloți și automatizări.
Memoriale au avut loc în Kasugai, prefectura Aichi, în 2014 și 2024, pentru a comemora victimele la 20, respectiv 30 de ani de la accident. China Airlines a retras numărul de zbor CI140, înlocuindu-l cu CI150, și a continuat să opereze ruta cu aeronave Airbus A330-300.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
