Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 547

Știri

“Ziua Protecţiei Civile din România” – ISU Călărași

Published

on

  • În data de 28 februarie
  • Pompierii militari au organizat mai multe activități dedicate aniversării a 87 de ani de la înființarea Protecției Civile în România
  •  
  • Specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire au amplasat puncte mobile de informare în cele două municipii și au distribuit cetățenilor materiale de informare și educație preventivă
  •  
  •          În toate cele şapte subunităţi ale I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi au fost  organizate cu prilejul Zilei Protecţiei Civile din România expoziţii cu cele mai noi autospeciale și echipamente din dotarea pompierilor militari
  •      În data 28 februarie, la reşedinţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a fost organizată „Ziua Porţilor deschise”, manifestare prilejuită de sărbătorirea a 87 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile din România.
  •        Cu acest prilej, al sărbătoririi Zilei Protecţiei Civile, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al județului Călărași au desfășurat mai multe activităţi cu tematică specifică privind popularizarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la riscurile specifice judeţului nostru, reducerea lor, precum şi la modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă.
  •       În acest sens, specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire au amplasat puncte mobile de informare preventivă în locurile cu mari aglomerări de persoane din municipiile Călăraşi şi Olteniţa și au distribuit cetățenilor materiale de informare și educație preventivă.
  •        Totodată, cei care au fost oaspeţii pompierilor călărăşeni pe 28 februarie 2017, au avut ocazia să afle informații utile despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă cum ar fi: cutremurul, inundaţiile sau descoperirea elementelor de muniţie rămase neexplodate din timpul conflictelor militare.
  •          În cadrul sedinței festive au fost prezentate mesaje transmise de către Ministrul Afacerilor Interne, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență şi Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi s-au acordat recompense acelor cadre militare, care s-au evidenţiat în activitatea profesională şi au obţinut rezultate deosebite, s-au acordat diplome și premii pompierilor care au obținut locuri fruntașe la competițiile sportive dedicate Zilei  Prorecției Civile din România.
  •         Cu acelaşi prilej  au fost acordate de către domnul colonel Diaconu Lucian – inspector şef al I.S.U. Călăraşi diplome de merit pentru patru cetăţeni ai comunei Unirea, care nu au ezitat să sprijine eforturile pompierilor militari în misiunile lor de într-ajutorare a echipajelor blocate în podul de gheaţă, pe braţul Bala, la km 9, aproape de gura Dunării.
  •           Cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi au desfăşurat în toate cele șapte subunităţi ale inspectoratului activităţi cu tematică specifică pentru popularizarea evenimentului şi au prezentat publicului toate echipamentele și tehnica de intervenție.
  •          Scurt istoric al zilei de 28 februarie  – “Ziua Protecţiei Civile din România”
  •          Protecţia Civilă în România a luat naştere în anul 1930, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, şi se înfiinţau astfel primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.
  • Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.
  •          Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.
  •          Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.
  •          După o perioadă destul de frământată prin care trece Protecţia Civilă în perioada comunistă, când trece printr-o serie de transformări,  revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii perfecţionării activităţii pe linie de Apărare Civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric.
  •          Astfel, România a ratificat prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990 Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.
  •  În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.
  •  În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei Civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.
  •  Protecţia civilă s-a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.
  •  Din ianuarie 2001, Protecţia Civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă” (denumirea oficilaă actuală “Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă”).
  •  De-a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia Civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s-a dovedit utilă şi a slujit numai intereselor naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.
  • Organismele militare şi civile ale protecţiei civile – aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare – şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading