Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

“Ziua Protecţiei Civile din România” – ISU Călărași

Published

9 ani ago

on

  • În data de 28 februarie
  • Pompierii militari au organizat mai multe activități dedicate aniversării a 87 de ani de la înființarea Protecției Civile în România
  •  
  • Specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire au amplasat puncte mobile de informare în cele două municipii și au distribuit cetățenilor materiale de informare și educație preventivă
  •  
  •          În toate cele şapte subunităţi ale I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi au fost  organizate cu prilejul Zilei Protecţiei Civile din România expoziţii cu cele mai noi autospeciale și echipamente din dotarea pompierilor militari
  •      În data 28 februarie, la reşedinţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a fost organizată „Ziua Porţilor deschise”, manifestare prilejuită de sărbătorirea a 87 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile din România.
  •        Cu acest prilej, al sărbătoririi Zilei Protecţiei Civile, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al județului Călărași au desfășurat mai multe activităţi cu tematică specifică privind popularizarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la riscurile specifice judeţului nostru, reducerea lor, precum şi la modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă.
  •       În acest sens, specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire au amplasat puncte mobile de informare preventivă în locurile cu mari aglomerări de persoane din municipiile Călăraşi şi Olteniţa și au distribuit cetățenilor materiale de informare și educație preventivă.
  •        Totodată, cei care au fost oaspeţii pompierilor călărăşeni pe 28 februarie 2017, au avut ocazia să afle informații utile despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă cum ar fi: cutremurul, inundaţiile sau descoperirea elementelor de muniţie rămase neexplodate din timpul conflictelor militare.
  •          În cadrul sedinței festive au fost prezentate mesaje transmise de către Ministrul Afacerilor Interne, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență şi Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi s-au acordat recompense acelor cadre militare, care s-au evidenţiat în activitatea profesională şi au obţinut rezultate deosebite, s-au acordat diplome și premii pompierilor care au obținut locuri fruntașe la competițiile sportive dedicate Zilei  Prorecției Civile din România.
  •         Cu acelaşi prilej  au fost acordate de către domnul colonel Diaconu Lucian – inspector şef al I.S.U. Călăraşi diplome de merit pentru patru cetăţeni ai comunei Unirea, care nu au ezitat să sprijine eforturile pompierilor militari în misiunile lor de într-ajutorare a echipajelor blocate în podul de gheaţă, pe braţul Bala, la km 9, aproape de gura Dunării.
  •           Cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi au desfăşurat în toate cele șapte subunităţi ale inspectoratului activităţi cu tematică specifică pentru popularizarea evenimentului şi au prezentat publicului toate echipamentele și tehnica de intervenție.
  •          Scurt istoric al zilei de 28 februarie  – “Ziua Protecţiei Civile din România”
  •          Protecţia Civilă în România a luat naştere în anul 1930, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, şi se înfiinţau astfel primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.
  • Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.
  •          Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.
  •          Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.
  •          După o perioadă destul de frământată prin care trece Protecţia Civilă în perioada comunistă, când trece printr-o serie de transformări,  revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii perfecţionării activităţii pe linie de Apărare Civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric.
  •          Astfel, România a ratificat prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990 Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.
  •  În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.
  •  În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei Civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.
  •  Protecţia civilă s-a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.
  •  Din ianuarie 2001, Protecţia Civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă” (denumirea oficilaă actuală “Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă”).
  •  De-a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia Civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s-a dovedit utilă şi a slujit numai intereselor naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.
  • Organismele militare şi civile ale protecţiei civile – aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare – şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Related Topics:
Advertisement

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

11 ore ago

on

11 decembrie 2025

By

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

2 zile ago

on

9 decembrie 2025

By

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

2 zile ago

on

9 decembrie 2025

By

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading