Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 539

Știri

“Ziua Protecţiei Civile din România” – ISU Călărași

Published

on

  • În data de 28 februarie
  • Pompierii militari au organizat mai multe activități dedicate aniversării a 87 de ani de la înființarea Protecției Civile în România
  •  
  • Specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire au amplasat puncte mobile de informare în cele două municipii și au distribuit cetățenilor materiale de informare și educație preventivă
  •  
  •          În toate cele şapte subunităţi ale I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi au fost  organizate cu prilejul Zilei Protecţiei Civile din România expoziţii cu cele mai noi autospeciale și echipamente din dotarea pompierilor militari
  •      În data 28 februarie, la reşedinţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a fost organizată „Ziua Porţilor deschise”, manifestare prilejuită de sărbătorirea a 87 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile din România.
  •        Cu acest prilej, al sărbătoririi Zilei Protecţiei Civile, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al județului Călărași au desfășurat mai multe activităţi cu tematică specifică privind popularizarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la riscurile specifice judeţului nostru, reducerea lor, precum şi la modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă.
  •       În acest sens, specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire au amplasat puncte mobile de informare preventivă în locurile cu mari aglomerări de persoane din municipiile Călăraşi şi Olteniţa și au distribuit cetățenilor materiale de informare și educație preventivă.
  •        Totodată, cei care au fost oaspeţii pompierilor călărăşeni pe 28 februarie 2017, au avut ocazia să afle informații utile despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă cum ar fi: cutremurul, inundaţiile sau descoperirea elementelor de muniţie rămase neexplodate din timpul conflictelor militare.
  •          În cadrul sedinței festive au fost prezentate mesaje transmise de către Ministrul Afacerilor Interne, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență şi Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi s-au acordat recompense acelor cadre militare, care s-au evidenţiat în activitatea profesională şi au obţinut rezultate deosebite, s-au acordat diplome și premii pompierilor care au obținut locuri fruntașe la competițiile sportive dedicate Zilei  Prorecției Civile din România.
  •         Cu acelaşi prilej  au fost acordate de către domnul colonel Diaconu Lucian – inspector şef al I.S.U. Călăraşi diplome de merit pentru patru cetăţeni ai comunei Unirea, care nu au ezitat să sprijine eforturile pompierilor militari în misiunile lor de într-ajutorare a echipajelor blocate în podul de gheaţă, pe braţul Bala, la km 9, aproape de gura Dunării.
  •           Cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi au desfăşurat în toate cele șapte subunităţi ale inspectoratului activităţi cu tematică specifică pentru popularizarea evenimentului şi au prezentat publicului toate echipamentele și tehnica de intervenție.
  •          Scurt istoric al zilei de 28 februarie  – “Ziua Protecţiei Civile din România”
  •          Protecţia Civilă în România a luat naştere în anul 1930, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, şi se înfiinţau astfel primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.
  • Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.
  •          Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.
  •          Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.
  •          După o perioadă destul de frământată prin care trece Protecţia Civilă în perioada comunistă, când trece printr-o serie de transformări,  revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii perfecţionării activităţii pe linie de Apărare Civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric.
  •          Astfel, România a ratificat prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990 Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.
  •  În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.
  •  În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei Civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.
  •  Protecţia civilă s-a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.
  •  Din ianuarie 2001, Protecţia Civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă” (denumirea oficilaă actuală “Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă”).
  •  De-a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia Civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s-a dovedit utilă şi a slujit numai intereselor naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.
  • Organismele militare şi civile ale protecţiei civile – aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare – şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Topul Firmelor – fără firme. O gală cu oficiali și prea puțini oameni de afaceri

Published

on

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași a organizat Topul Firmelor – Ediția 2025, un eveniment ce ar fi trebuit să marcheze performanța companiilor locale și centenarul instituției. În loc să fie o platformă de recunoaștere a antreprenorilor, manifestarea s-a transformat într-o gală dominată de reprezentanți ai administrației publice, cu participare redusă din partea mediului economic – exact a celor în numele cărora CCIA ar trebui să acționeze.

În spațiul public au apărut reacții critice, unele catalogând evenimentul drept superficial, cu accent mai degrabă pe imagine și pe „diplome protocolare” decât pe soluții pentru actualele probleme economice. Lipsa unei dezbateri autentice, absența firmelor mici – care se confruntă cu insolvențe, presiuni fiscale și dificultăți operaționale – și orientarea exclusiv către mediul administrativ au ridicat semne de întrebare privind direcția instituției.

Rareș Ionescu: „Sala a fost dominată de reprezentanți ai administrației. Participarea agenților economici a fost modestă”

Într-o poziție publică, antreprenorul Rareș Ionescu a punctat elegant, dar ferm, neconcordanțele dintre intenția declarată a evenimentului și realitatea din sală. Mesajul său evidențiază necesitatea unei schimbări de abordare.

„Am participat la Topul Firmelor din Județul Călărași – Ediția 2025 (…). A fost o ocazie importantă pentru mediul de afaceri local, însă nu pot să nu observ că participarea agenților economici a fost modestă, sala fiind dominată de reprezentanți ai administrației publice.”

„Mi-ar plăcea ca, pe viitor, acest eveniment să reflecte mai vizibil contribuția reală a companiilor la dezvoltarea județului și la îmbunătățirea vieții locuitorilor.”

Advertisement

„CCIA trebuie să câștige încrederea antreprenorilor și să depună eforturi mai mari pentru atragerea acestora.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Accident rutier cu opt persoane implicate în comuna Curcani. O victimă a suferit răni ușoare

Published

on

Accident

Un accident rutier a avut loc vineri seară, în jurul orei 19:20, în comuna Curcani, unde două autoturisme au fost implicate într-o coliziune. În total, patru persoane se aflau în vehicule, iar una dintre ele a necesitat evaluare medicală.

La fața locului au intervenit echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Călărași, inclusiv o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD. Pompierii au asigurat zona și au verificat dacă a fost nevoie de manevre de extragere.

O persoană a acuzat dureri la o mână, fiind preluată de paramedicii SMURD pentru îngrijiri medicale. După evaluare, victima a refuzat transportul la spital.

Poliția se află la fața locului și efectuează cercetări pentru a stabili modul în care s-a produs accidentul. Traficul a fost restricționat temporar pe durata intervenției.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Au scăpat cu viață, dar fără nimic. Familia Radan din Gălățui a rămas fără acoperiș deasupra capului

Published

on

O casă transformată în scrum în doar câteva minute. Un coșmar trăit pe viu de Familia Rădan din localitatea Gălăţui, comuna Alexandru Odobescu, în dimineața zilei de 27 noiembrie 2025, când un incendiu puternic a cuprins locuința acestora. Flăcările, alimentate de structura din lemn a casei, au distrus aproape totul.

„Am rămas doar cu hainele de pe noi…”, spun membrii familiei, încă șocați după tragedie. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Însă bilanțul pagubelor este dramatic: toate bunurile materiale au fost pierdute – mobilier, electrocasnice, haine, documente, obiecte personale, inclusiv amintiri de o viață.

APEL UMANITAR: O FAMILIE TREBUIE RECONSTRUITĂ

Situația este grea. Fără acoperiș, fără resurse, fără posibilitatea de a reface singuri locuința, oamenii au nevoie urgent de sprijin.

Advertisement

Orice ajutor contează – financiar, material sau prin distribuirea mesajului.

DONAȚII FINANCIARE

Beneficiar: Rădan Ilie

IBAN (RON): RO38 INGB 0000 9999 0902 2682

Telefon contact: 📞 0728 217 400

Advertisement

DONAȚII ÎN OBIECTE

Familia are nevoie de:

  • Haine și încălțăminte (pentru adulți)
  • Lenjerii, pături, pilote
  • Mobilier de bază
  • Electrocasnice
  • Orice obiect necesar într-o locuință ce urmează să fie reconstruită de la zero
  • Pentru predare obiecte: 0728 217 400

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading