Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 533

Știri

“Ziua Protecţiei Civile din România” – ISU Călărași

Published

on

  • În data de 28 februarie
  • Pompierii militari au organizat mai multe activități dedicate aniversării a 87 de ani de la înființarea Protecției Civile în România
  •  
  • Specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire au amplasat puncte mobile de informare în cele două municipii și au distribuit cetățenilor materiale de informare și educație preventivă
  •  
  •          În toate cele şapte subunităţi ale I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi au fost  organizate cu prilejul Zilei Protecţiei Civile din România expoziţii cu cele mai noi autospeciale și echipamente din dotarea pompierilor militari
  •      În data 28 februarie, la reşedinţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a fost organizată „Ziua Porţilor deschise”, manifestare prilejuită de sărbătorirea a 87 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile din România.
  •        Cu acest prilej, al sărbătoririi Zilei Protecţiei Civile, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al județului Călărași au desfășurat mai multe activităţi cu tematică specifică privind popularizarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la riscurile specifice judeţului nostru, reducerea lor, precum şi la modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă.
  •       În acest sens, specialiști din cadrul Inspecției de Prevenire au amplasat puncte mobile de informare preventivă în locurile cu mari aglomerări de persoane din municipiile Călăraşi şi Olteniţa și au distribuit cetățenilor materiale de informare și educație preventivă.
  •        Totodată, cei care au fost oaspeţii pompierilor călărăşeni pe 28 februarie 2017, au avut ocazia să afle informații utile despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă cum ar fi: cutremurul, inundaţiile sau descoperirea elementelor de muniţie rămase neexplodate din timpul conflictelor militare.
  •          În cadrul sedinței festive au fost prezentate mesaje transmise de către Ministrul Afacerilor Interne, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență şi Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi s-au acordat recompense acelor cadre militare, care s-au evidenţiat în activitatea profesională şi au obţinut rezultate deosebite, s-au acordat diplome și premii pompierilor care au obținut locuri fruntașe la competițiile sportive dedicate Zilei  Prorecției Civile din România.
  •         Cu acelaşi prilej  au fost acordate de către domnul colonel Diaconu Lucian – inspector şef al I.S.U. Călăraşi diplome de merit pentru patru cetăţeni ai comunei Unirea, care nu au ezitat să sprijine eforturile pompierilor militari în misiunile lor de într-ajutorare a echipajelor blocate în podul de gheaţă, pe braţul Bala, la km 9, aproape de gura Dunării.
  •           Cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi au desfăşurat în toate cele șapte subunităţi ale inspectoratului activităţi cu tematică specifică pentru popularizarea evenimentului şi au prezentat publicului toate echipamentele și tehnica de intervenție.
  •          Scurt istoric al zilei de 28 februarie  – “Ziua Protecţiei Civile din România”
  •          Protecţia Civilă în România a luat naştere în anul 1930, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, şi se înfiinţau astfel primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.
  • Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.
  •          Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.
  •          Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.
  •          După o perioadă destul de frământată prin care trece Protecţia Civilă în perioada comunistă, când trece printr-o serie de transformări,  revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii perfecţionării activităţii pe linie de Apărare Civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric.
  •          Astfel, România a ratificat prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990 Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.
  •  În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.
  •  În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei Civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.
  •  Protecţia civilă s-a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.
  •  Din ianuarie 2001, Protecţia Civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă” (denumirea oficilaă actuală “Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă”).
  •  De-a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia Civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s-a dovedit utilă şi a slujit numai intereselor naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.
  • Organismele militare şi civile ale protecţiei civile – aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare – şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Incendiu la o locuință din Modelu. Intervenție rapidă a pompierilor și echipajului SMURD

Published

on

Sâmbătă seara, 18 octombrie, în jurul orei 20:15, un incendiu a izbucnit la o locuință de pe strada Movilița din comuna Modelu. Flăcările au fost observate de vecini, care au alertat imediat autoritățile prin 112.

La fața locului au intervenit rapid o autospecială de stingere din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Călărași, un echipaj SMURD și un echipaj de poliție. Pompierii au acționat cu apă și spumă, reușind să lichideze incendiul în câteva minute, înainte ca flăcările să se extindă la restul locuinței.

Polițiștii efectuează verificări pentru a stabili cauza exactă a izbucnirii incendiului. Pagubele materiale sunt în curs de evaluare.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ministrul Transporturilor din Bulgaria: Este nevoie urgentă de un pod peste Dunăre la Silistra, pentru a lega sudul Europei de Moldova și Ucraina

Published

on

Traversarea Dunării între Călărași și Silistra se face în continuare doar cu bacul, deși autoritățile bulgare susțin că regiunea are nevoie de un pod nou care să lege cele două maluri. Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul și ministrul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor, Grozdan Karadjov, în cadrul unei vizite la Silistra, potrivit agenției bulgare BTA.

„Podul de la Silistra este o necesitate pentru coridorul sud-nord, care leagă Bulgaria de România, Moldova și Ucraina. Acest coridor este o prioritate pentru Uniunea Europeană”, a afirmat ministrul.

Karadjov a explicat că Bulgaria este pregătită să asigure atât finanțarea, cât și partea tehnică a proiectului, însă lipsește dorința politică din partea României. „Nu este vorba despre bani. Este vorba despre voință. Lipsa implicării României blochează dezvoltarea regiunilor dunărene”, a spus oficialul bulgar.

Ministrul a anunțat că va discuta problema la nivelul Comisiei Europene, pentru a găsi soluții care să permită României construirea, împreună cu Bulgaria, a două noi poduri peste Dunăre.

Advertisement

Planuri pentru un al treilea pod între Ruse și Giurgiu

În paralel, România și Bulgaria au reluat discuțiile despre al doilea pod de la Ruse – Giurgiu, menit să reducă aglomerația din punctul actual de trecere. Premierii celor două state au convenit în această vară formarea unui grup comun de lucru pentru coordonarea proiectelor transfrontaliere.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a primit 11 oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate al noului pod. Contractul are o valoare de peste 60 de milioane de lei, finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei – componenta Mobilitate militară.

Potrivit secretarului de stat Ionel Scrioșteanu, studiul va analiza amplasamentul optim, tipul de pod (rutier sau mixt rutier-feroviar) și soluțiile de conectivitate la autostrăzile și căile ferate existente.

„Noul pod va crește potențialul de dezvoltare economică a regiunilor dunărene și va consolida legăturile comerciale între România și Bulgaria”, a transmis Cristian Pistol, șeful CNAIR.

Lucrările ar putea începe în 2026

Guvernatorul regiunii Ruse, Dragomir Draganov, a anunțat că finanțarea pentru construcția podului este deja asigurată din fonduri europene, în valoare de 2,5 miliarde de euro, iar lucrările ar putea începe în 2026, după finalizarea proiectării.

Advertisement

Draganov a explicat că, în paralel, autoritățile bulgare așteaptă ca Ministerul Transporturilor din România să reabiliteze drumul de legătură către feribotul Ruse-Giurgiu, pentru a facilita traficul până la finalizarea noului pod.

Importanță strategică pentru coridorul militar sud-nord

Noul pod va face parte și din coridorul militar rapid Grecia–România, susținut de Uniunea Europeană și NATO.
Ministrul interimar al Apărării din Bulgaria, Atanas Zapryanov, a precizat că infrastructura dunăreană va avea un rol strategic în mobilitatea forțelor aliate în Europa de Est.

În prezent, România și Bulgaria sunt legate prin doar două poduri peste Dunăre: Giurgiu–Ruse și Calafat–Vidin.

Podul Călărași–Silistra, o șansă de dezvoltare pentru ambele maluri

Proiectul unui pod între Călărași și Silistra este considerat de experți una dintre cele mai viabile opțiuni pentru fluidizarea transportului între Balcani și nordul Europei.
O astfel de investiție ar reduce semnificativ timpul de traversare, ar stimula schimburile comerciale și ar aduce beneficii directe economiei locale din județul Călărași și regiunea Silistra.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Trafic modern la Călărași: 17 intersecții semaforizate și sistem inteligent de monitorizare

Published

on

Primăria Municipiului Călărași implementează un sistem integrat de management al traficului, care va transforma modul în care se circulă în oraș. Proiectul include 17 intersecții semaforizate, camere video performante și o platformă de control digital, menită să reducă aglomerația și să crească siguranța rutieră.
Primarul Marius Dulce a explicat la Radio Voces Campi că investiția face parte dintr-un pachet mai amplu de modernizare urbană.

Administrația locală a început lucrările pentru implementarea sistemului de management al traficului, un proiect finanțat prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, care va conecta în timp real principalele artere din municipiu.

„Avem un proiect complementar cu Poliția Locală, unde vom duce toate serverele și terminalele. Vor fi 17 intersecții semaforizate și peste 40 de camere video noi, care ne vor permite să vedem traficul în timp real și să intervenim mai rapid”, a declarat primarul Marius Dulce.

Sistemul este gândit pentru a înlocui sensurile giratorii cu semafoare sincronizate, capabile să regleze fluxul de mașini în funcție de intensitatea traficului.

„Nu vom mai avea giratorii clasice, ci sisteme inteligente de semaforizare, care vor fluidiza traficul și vor reduce timpii de așteptare. E un pas important către un oraș mai sigur și mai ordonat”, a adăugat edilul.

Centrul de comandă al sistemului va fi amplasat în noul sediu al Poliției Locale Călărași, unde se amenajează o sală de control cu video wall, terminale și servere de ultimă generație.

Advertisement

„Vom avea un dispecerat modern, care va monitoriza orașul non-stop. În perspectivă, ne dorim și achiziționarea a două drone de survol, pentru a ajunge înaintea echipajelor acolo unde apar incidente”, a mai precizat primarul.

Componentă Descriere / Intervenție Observații
Intersecții semaforizate 17 coordonate digital prin sistem sincronizat
Camere video noi peste 40 conectate la servere și video wall
Centru de control Sediul Poliției Locale include dispecerat și sală de monitorizare
Finanțare Program Regional Sud-Muntenia 2021–2027 fonduri europene nerambursabile
Termen estimat finalizare ianuarie–februarie 2026 lucrări în curs

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading