Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 543

Știri

Ziua Pompierilor Militari, marcată la Călărași printr-un eveniment comemorativ. Astăzi se împlinesc 176 de ani de la Bătălia din Dealul Spirii

Published

on

Astăzi, 13 septembrie 2024, la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” din Călărași, s-a desfășurat un eveniment festiv dedicat Zilei Pompierilor Militari din România. În prezența unor nume importante din administrația locală, precum prefectul Valentin Deculescu, președintele Consiliului Județean Vasile Iliuță și vicepreședintele CJ Mihăiță Beștea, pompierii călărășeni au fost omagiați pentru curajul și devotamentul lor.

În cadrul evenimentului, inspectorul șef al ISU Călărași, colonelul Adrian Păduraru, a luat cuvântul și le-a mulțumit tuturor pentru prezență, de la persoane din administrația publică, până la călărășeni și nu numai. Totodată, mai mulți ofițeri și subofițeri au fost avansați în grad, ca recunoaștere a activității lor excepționale.

Prefectul Valentin Deculescu a mulțumit pompierilor pentru sacrificiul și profesionalismul lor: „Mulțumim, dragi pompieri, pentru curajul, profesionalismul și devotamentul dumneavoastră! Să aveți sănătate și succes în tot ceea ce faceți!”

Vicepreședintele CJ, Mihăiță Beștea, a adăugat: „Dedicarea și sacrificiul lor rămâne pentru noi toți un exemplu de curaj și devotament!”, amintind în același timp importanța simbolică a Zilei Pompierilor, legată de eroica Bătălie din Dealul Spirii din 1848.

Advertisement

Președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță, a subliniat implicarea ISU Călărași în atragerea de investiții pentru modernizarea logisticii, esențială pentru intervențiile prompte și eficiente ale pompierilor. „Îi sărbătorim astăzi pe pompieri și personalul Inspectoratului, amintindu-ne de cei care și-au dat viața pentru a fi în slujba semenilor”, a declarat Iliuță.

Importanța Zilei Pompierilor Militari

Ziua Pompierilor din România este marcată anual pe 13 septembrie și comemorează Bătălia din Dealul Spirii din 1848, un moment istoric crucial în Revoluția Română, în care pompierii din București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, s-au confruntat cu armata otomană. Curajul și sacrificiul pompierilor din acea zi au devenit un simbol al eroismului și devotamentului militarilor români, reprezentând una dintre ultimele lupte pentru apărarea independenței naționale, explică Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

De atunci, pompierii militari din România continuă să fie în prima linie în fața pericolelor, de la stingerea incendiilor și salvarea de vieți până la răspunsul la dezastre naturale. Ziua de 13 septembrie este un prilej de recunoștință pentru toți acești eroi, care demonstrează zi de zi că meseria lor nu este doar un loc de muncă, ci o adevărată chemare.

Pe lângă festivitățile de la sediu, pompierii militari din Călărași au desfășurat astăzi activități de informare preventivă în piețe, parcuri și hipermarketuri, oferind cetățenilor pliante și flyere despre măsurile de prevenire a incendiilor și modul de acțiune în cazul situațiilor de urgență.

La mulți ani, pompierilor români, adevărați eroi ai comunității!

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer

Published

on

Prețurile alimentelor de bază diferă semnificativ de la o țară la alta, iar România se află, în multe cazuri, în zona mediană a clasamentului. O analiză comparativă realizată pe baza unui tabel publicat de Gândul.ro arată cât plătesc românii pentru produsele esențiale din coșul zilnic, raportat la alte state din Europa și din afara continentului.

În comparație au fost incluse produse precum pâinea, cartofii, carnea de pui și de porc, telemeaua de vacă, roșiile și castraveții. Datele vizează România, Republica Moldova, Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Anglia, Franța, Germania, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Somalia, China și Australia.

Pâinea și cartofii, mai ieftini în est și în Africa

România se situează aproape de limita inferioară a prețurilor la pâine, cu 6 lei, însă cele mai mici tarife se regăsesc în Republica Moldova și Somalia – 5 lei. La polul opus se află SUA, unde pâinea ajunge la 12 lei.
Și cartofii sunt relativ accesibili în România (4 lei/kg), însă din nou Republica Moldova și Somalia oferă cele mai mici prețuri, de doar 3 lei/kg. Australia înregistrează cel mai ridicat tarif: 12 lei/kg.

Carnea: România, sub media occidentală

La carnea de pui, România se menține sub multe state din vest, cu un preț mediu de 22 de lei/kg, față de 34 de lei în Anglia sau 38 de lei în SUA. La carnea de porc, românii plătesc aproximativ 30 de lei/kg, în timp ce în Australia prețul urcă la 63 de lei/kg, iar în SUA la 55 de lei/kg.

Advertisement

Telemeaua, un lux în vest

Un kilogram de telemea de vacă costă în România aproximativ 40 de lei. În vestul Europei și peste ocean, prețurile cresc considerabil: 63 de lei în Anglia, 70 de lei în SUA și 78 de lei în Australia. Cel mai mic preț este raportat în Somalia – 23 de lei/kg.

Legumele proaspete, diferențe vizibile

Roșiile și castraveții sunt relativ accesibili în România (9 lei, respectiv 8 lei/kg), însă în țări precum Anglia, SUA sau Australia, prețurile depășesc frecvent 20 de lei/kg la roșii. Din nou, Republica Moldova și Somalia se remarcă prin cele mai mici costuri.

Concluzie

Deși România nu este cea mai ieftină țară din clasament, prețurile la alimentele de bază rămân sub nivelul celor din vestul Europei și din afara continentului. Diferențele devin însă relevante atunci când sunt raportate la venituri, iar comparația scoate în evidență presiunea reală asupra puterii de cumpărare a populației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Plătiți cu 11.000 de lei pe lună să nu scoată un cuvânt pe gură: zeci de parlamentari nu au spus nimic timp de un an de mandat

Published

on

Sursa: Facebook

Un raport recent privind activitatea din Parlamentul României arată un contrast semnificativ între nivelul de salarizare și implicarea efectivă a unor aleși. Deși indemnizațiile lunare ajung la aproximativ 11.000 de lei, zeci de senatori și deputați nu au avut nicio intervenție în plen pe parcursul primului an de mandat.

Conform datelor citate de Antena 3, 52 de parlamentari nu au luat cuvântul deloc, cu excepția momentului depunerii jurământului. Alți aleși au avut intervenții sporadice, limitate la două sau trei luări de cuvânt într-un an întreg de activitate parlamentară.

Situația este cu atât mai vizibilă cu cât, în aceeași perioadă, la Camera Deputaților s-au desfășurat 97 de ședințe de plen, iar la Senat 94. În tot acest timp, lipsa de implicare în dezbaterile publice nu a influențat în niciun fel plata indemnizațiilor.

Distribuția politică

Dintre cei 52 de parlamentari fără nicio intervenție:

Advertisement
  • 22 sunt membri PSD
  • 15 provin din PNL
  • 5 din AUR
  • 3 din USR
  • 2 din UDMR
  • restul aparțin grupului Minorităților, formațiunii PACE – Întâi România sau sunt neafiliați

În plus, alți 6 parlamentari au vorbit de doar două ori în plen, iar 31 au avut cel mult trei intervenții.

La polul opus se află membrii conducerii celor două Camere ale Parlamentului, care se regăsesc în topul celor mai activi aleși, cu peste 200 sau chiar 300 de intervenții fiecare, potrivit stiripesurse.ro.

Diferențele ridică semne de întrebare privind eficiența și responsabilitatea reprezentării parlamentare, în condițiile în care remunerația rămâne identică, indiferent de nivelul de implicare în dezbaterile legislative.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Film de neratat, în această seară, la Cinema Oltenița. „Nuremberg”, proiecție specială de la ora 20:00

Published

on

Publicul din Oltenița este invitat, în această seară, de la ora 20:00, la Cinema Oltenița, pentru vizionarea filmului Nuremberg, o dramă istorică intensă, inspirată din fapte reale și plasată în contextul imediat de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Proiecția are loc la sediul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița, situat pe strada Argeșului, nr. 6A. Prețul unui bilet este de 25 de lei.

Filmul spune povestea psihologului american Douglas Kelley, interpretat de Rami Malek, trimis să evalueze starea mentală a liderilor naziști de rang înalt înaintea celebrului Proces de la Nürnberg. În centrul narațiunii se află confruntarea tensionată dintre Kelley și Hermann Göring, rol jucat magistral de Russell Crowe, una dintre cele mai controversate figuri ale regimului nazist.

Pe măsură ce interogatoriile avansează, filmul depășește simpla relatare istorică și aduce în prim-plan teme profunde precum natura răului, responsabilitatea individuală și mecanismele manipulării psihologice.

Advertisement

„Nuremberg” este un film puternic, dens și provocator, recomandat iubitorilor de drame istorice și producții cinematografice care pun accent pe profunzimea personajelor și pe adevărurile incomode ale istoriei recente.

Evenimentul este organizat de Rocines Film, în parteneriat cu Cinema Oltenița și Direcția pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading