Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 541

Știri

Ziua Europei, marcată la Colegiul Național Barbu Știrbei Călărași prin muzică, dans și rețete culinare. Ce au spus liceeni despre evenimentul de anul acesta

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Liceenii de la Colegiul Național Barbu Știrbei din Călărași, alături de profesorii lor, au pregătit astăzi, de Ziua Europei, un spectacol deja devenit tradiție. În fiecare an, pe 9 mai, au loc o serie de manifestări cultural-artistice dedicate țărilor Europei: târguri gastronomice, expoziții, dansuri, dar și momente inedite de prezentare a culturii, tradițiilor și a istoriei diferitelor țări. 

Fiecare clasă din liceu a avut însușită o țară din Europa. Elevii au pregătit mâncărurile tradiționale din țările europene (de la clasica zacuscă, la gogoși cu zahăr pudră sau salată de vinete, până la leche frita din Spania sau preparate grecești) și au interpretat dansuri tradiționale. S-au remarcat în mod special elevii care au reprezentat Italia, Spania, Austria, Grecia, Franța, Finlanda – ei au fost și cei premiați. 

Carmen Marica, profesoara de geografie, a spus în cadrul evenimentului câteva cuvinte despre semnificația zilei de 9 mai. 

Advertisement
  • „Este o ocazie pentru noi să reflectăm asupra drumului parcurs și asupra valorilor care definesc unitatea și diversitatea continentului nostru. În primul rând, Ziua Europei ne amintește de sacrificiile enorme făcute în timpul celui de Al Doilea Război Mondial și de victoria asupra fascismului. Astăzi onorăm memoria celor care și-au pierdut viețile în luptă și recunoaștem eforturile de reconstrucție și reconciliere în deceniile care au urmat. 
  • Însă Ziua Europei este mai mult decât o comemorare a trecutului. Este o celebrare a visului comun a unui continent în care pacea, democrația și respectul pentru drepturile omului sunt fundamentale. el de cooperare și colaborare între state – un exemplu al puterii păcii și al dialogului”

Adolescenții care au participat au spus că atmosfera de anul acesta a fost mult mai bună decât în anii precedenți, însă și datorită faptului că au dedicat mai multă atenție la pregătiri și repetiții. 

  • „Până acum nu a fost așa wow, dar anul ăsta au ridicat ștafeta. La anul nu cred că o să ne apropiem de aceeași performanță. Pot să spun că sunt foarte uimit de ceea ce s-a întâmplat. Toată lumea s-a distrat, n-a fost nicio inconveniență și totul a fost mișto”.
  • „O atmosferă foarte frumoasă în liceul Știrbei. Lume frumoasă, toți copiii au dansat foarte frumos. Să știți că a fost foarte multă muncă depusă în spate. De două, trei luni tot exersăm și încercăm să facem ceva frumos”.
  • „Cred că m-am simțit cel mai bine de până acum. E al treilea an în care facem 9 mai. Cred că fiecare dată și în fiecare an pot să zic că ne îmbunătățim toți – nu numai clasa mea, ci toate clasele. Ne dăm din ce în ce mai mult interesul și încercăm să aducem cât mai multă autenticitate în fiecare an. E foarte tare, eu mă bucur”.

Evenimentul a fost coordonat de membrii Proiectului EPAS – Școli Ambasador ale Parlamentului European și a primit sprijinul mai multor ambasade și consulate europene, precum Germania, Finlanda, Portugalia, Bulgaria și Polonia.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Muzeu, sală de muzică și activități pentru elevi. Ce funcțiuni va avea Palatul Sociocultural după redeschidere

Published

on

Palatul Sociocultural din Călărași nu va fi doar o clădire reabilitată, ci un spațiu viu, dedicat culturii și educației. Autoritățile au explicat că, după finalizarea recepției tehnice, imobilul va găzdui spații muzeale, o sală de muzică și zone destinate activităților educaționale, în special pentru elevi și tineri.

Prefectul județului Călărași, Laurențiu State, a subliniat că destinația clădirii este stabilită prin proiectul de finanțare, care a vizat componenta socio-culturală. Din acest motiv, spațiile nu pot fi folosite aleatoriu, ci trebuie să răspundă clar scopului pentru care a fost realizată investiția.

„Specificul proiectului este unul socio-cultural. Sala de muzică va rămâne sală de muzică, iar spațiile vor fi utilate și folosite conform destinației stabilite”, a explicat prefectul.

Senatorul PSD Daniela Mihai a detaliat modul în care Palatul Sociocultural va fi integrat în viața comunității. Potrivit acesteia, clădirea va include zone muzeale tematice, care vor pune în valoare istoria locală și patrimoniul județului Călărași, dar și spații dedicate evenimentelor culturale și artistice.

„Aici vor fi zone de muzeu, zone în care oamenii să vină să vadă un palat din Bărăgan, construit în jurul anului 1880, pe care îl redăm publicului”, a declarat Daniela Mihai.

Un accent important va fi pus pe componenta educațională. Autoritățile au în vedere colaborări cu Inspectoratul Școlar Județean și cu unitățile de învățământ, astfel încât Palatul Sociocultural să fie inclus în programele școlare și în activitățile desfășurate în cadrul „Săptămânii Altfel” sau al altor proiecte educaționale.

Advertisement

Sala de muzică este gândită ca un spațiu destinat concertelor, recitalurilor și manifestărilor artistice, inclusiv pentru elevii și tinerii talentați din județ. Reprezentanții autorităților au subliniat că aceste spații nu vor rămâne nefolosite, ci vor avea un calendar constant de activități.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Leacul bunicii care te scapă rapid de tusea seacă: siropul magic făcut din bere și zahăr ars

Published

on

Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.

Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):

  • 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
  • 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
  • un borcan curat cu capac

Mod de preparare:

  1. Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
  2. Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
  3. Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
  4. Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
  5. Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.

Administrare:

  • Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
  • Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi

După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.

Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri

Published

on

În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.

Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.

Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.

Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.

Advertisement

Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.

Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading