Știri
ZF.RO: Donalam Călăraşi /Anul trecut am avut vânzări de 76 milioane de euro, iar anul acesta ne propunem să depăşim cu mult acest nivel
Donalam Călăraşi, parte a grupului Beltrame, îşi propune să devină unul dintre principalii jucători din industria barelor de oţel laminate la cald din Europa. Dacă anul trecut compania a înregistrat vânzări de 76 mil. euro, anul acesta previzionează o creştere semnificativă.
”În anul 2017 vânzarile consolidate ale SC Donalam SRL s-au situat la nivelul de 76 milioane euro, iar în 2018 trecem mult peste acest nivel. În ultimii 2 ani, am facut eforturi mari pentru îmbunătăţirea trendului companiei, pentru a o transforma din producator al unei mărfi în orientarea către clientul final. Am creat parteneriate comerciale cu firme de top din Austria şi Germania pentru achiziţia de materii prime şi distributia produselor finite. Dacă în 2016 aveam un EBITDA de 2.7 milioane euro, în 2017 a fost de 4.9 milioane euro şi vom continua creşterea şi în 2018. Din punct de vedere al trezoreriei, in 2017 am avut un cash flow net din activitatea operationala de peste 14 mil euro”, a spus Country Managerul societatii, Carlo Beltrame.
În ultimii ani, compania şi-a schimbat strategia de poziţionare în piaţă, şi a devenit o companie deschisă spre comenzi personalizate. Unul dintre principalele puncte pe care mizează este flexibilitatea în producţie, inclusiv în cadrul comenzilor de loturi mici.
“Produsele noastre sunt barele de oţel laminate la cald, de diverse diametre, utilizate în alte industrii, cum ar fi oil&gas, maşini şi echipamente agricole, echipamente mecanice mari şi echipamente hidraulice. Cea mai mare parte a producţiei noastre merge în afara României-avem aproximativ 14% din cota de piaţă relevantă din UE comparativ cu 8% acum 3 ani- unde concurenţa este acerba, competitorii sunt puternici şi cu o istorie îndelungată în domeniu”, precizeaza Carlo Beltrame.
În ciuda problemelor care au afectat industria siderurgică din Europa şi din România, Donalam a reuşit să reziste şi să se dezvolte în cadrul grupului. In ultima perioada se constata o crestere importului de bare de oţel din ţări precum Rusia, Ucraina sau Belarus, unde legislaţia este mai puţin restrictivă, în mod special cea legată de mediu. Cererea rămâne totuşi echilibrată în această perioadă, situaţie pe care compania o vede continuată şi anul viitor. Reprezentanţii Donalam susţin că ar fi benefic industriei dacă Uniunea Europeană ar opune rezistenţă importurilor din ţări non-UE.
Pentru următorii ani, Donalam Călăraşi intenţionează să realizeze investiţii în downstream, în maşini care adaugă o valoare mai mare produselor. Aceasta vine ca o continuare a strategiei implementată în urmă cu doi ani.
În ceea ce priveste concurenţii ieftini, compania susţine că luptă pentru optimizarea costurilor. ”Nu vom putea ajunge niciodată la preţurile scăzute oferite de ţările non-EU, prin urmare trebuie să oferim clienţilor calitate, servicii flexibile şi stabilitate pe termen lung”, au spus reprezentanţi ai companiei.
“Avem obiective foarte clare de la care nu ne-am abătut, cum ar fi reducerea Poziţiei financiare nete. Daca în 2016 Poziţia Financiară netă a fost de peste -16 milioane euro, ajungem la nivel pozitiv la sfârşitul acestui an. Pentru asta am adoptat o politica riguroasa de management financiar. Nu poţi să evoluezi fără disciplină, trebuie să-ţi optimizezi costurile, să-ţi îmbunătăţeşti procesele şi să investeşti în personal în condiţiile în care ai competitori chinezi, ruşi şi ucraineni ce au cateva avantaje legate de costuri. În acelasi timp, trebuie să concurezi cu calitatea oţelului italian sau german”, a spus Carlo Beltrame.
Problemele din piaţa muncii nu au ocolit acest sector. Donalam Călăraşi a adoptat o strategie la care au recurs multe companii mari din piaţă: angajează oameni şi investeşte în calificarea lor.
”Pe partea de personal am stabilit un sistem de indicatori ce poate recompensa salariatul în funcţie de realizările personale, iar în ultimii 2 ani rotaţia personalului a scăzut prin creşterea gradului de fidelizare. De asemeni, acordam prioritate securitatii muncii si mediului la nivelul intregului grup. Imbunatatirea culturii organizationale in profunzime pe domeniul EHS este o carte castigatoare”, a adăugat directorul societăţii.
DONALAM S.R.L. a fost înfiinţată în 2006, prin achiziţia unui laminor pe platforma fostului Combinat de la Calarasi, iar producţia a început în 2008, făcându-se investiţii totale de peste 54 milioane euro în achiziţia, modernizarea şi retehnologizarea liniei de producţie.
Cantitatea vandută de societate a fost de la 111.000 tone laminate în 2016, 108.000 tone în 2017. Societatea are în momentul de fata aproximativ 250 de salariati.
Asociatul principal al Donalam este grupul italian AFV Beltrame, ce deţine fabrici de oţeluri în Italia, Franţa, Elveţia şi România, şi are o cifră de afaceri consolidată de 1.07 miliarde euro în 2017.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”
Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.
Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.
Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.
Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”
Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.
Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.
Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Moș Nicolae, sărbătorit cu emoție la Călărași. Președintele CJ, Vasile Iliuță, alături de copiii fără ghetuțe la ediția a IX-a a proiectului devenit tradiție
Doliu la Spitalul Municipal Oltenița: a încetat din viață medicul pediatru Mariana Rusu
SCANDAL URIAȘ ÎN TURCIA: 29 de fotbaliști arestați pentru pariuri ilegale – inclusiv jucători de la Galatasaray și Fenerbahçe!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
