Știri
ZERO grad de colectare selectivă în comunele din Călărași. Din 2024, prețul de sortare se va dubla
Controalele comisarilor Gărzii de Mediu din Călărași scot la lumină o situație alarmantă și la nivelul județului nostru. Colectare selectivă este aproape inexistentă în multe localități din județul Călărași. De la 1 ianuarie 2024, prețul solicitat de IRIDEX pentru sortarea gunoiului ajuns la stația din comuna Ciocănești se va dubla, de la 80 lei/tonă, la 160 lei/tonă.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 175/2023, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecomanagement Salubris a transmis notificări tuturor Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT) din județul Călărași cu privire la majorarea tarifului pentru activitățile de sortare și compostare.
Cât de importantă e selectarea gunoiului?
Alexandru Vasile, GNM Călărași: “Este foarte importantă selectarea. Totul conduce la o țintă anuală pe care toate UAT-urile din jud. Călărași trebuie să o atingă. Avem din partea Uniunii Europene o țintă. Avem obligația de a ajunge la un procent ridicat de reciclare. Deocamdată suntem la un nivel foarte scăzut la nivelul jud. Călărași. Cifrele sunt îngrijorătoare. Comuna Roseți are 3,7%, conform calculelor noastre făcute. Mai sunt și alte comune care au grad de reciclare zero.”
Potrivit documentului, începând cu data de 1 ianuarie 2024, contribuția pentru economia circulară pentru deseurile municipale, cele provenite din construcții și demolări, destinate eliminării prin depozitare, va crește de la 80 lei/tonă la 160 lei/tonă, conform prevederilor Legii 175/2023.
Primăriile din județul Călărași, membre ale ADI Ecomanagement Salubris, au fost notificate să convoace ședințe urgente în cadrul Consiliilor Locale pentru obținerea și transmiterea mandatelor speciale în vederea exercitării votului în Adunarea Generală. Indiferent de forma în care acestea vor fi adoptate, se solicită transmiterea mandatelor către Asociație, iar în cazul respingerii acestora, trebuie furnizate justificări.
Majorarea contribuției pentru economia circulară are la bază prevederile Legii nr. 175 din 19 iunie 2023 și ale Ordinului 640/2022, conform cărora costurile corespunzătoare indicatorilor de performanță pentru activitățile desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale se recuperează de către operatori din facturile emise utilizatorilor.
Asociația Ecomanagement Salubris a transmis solicitarea de aprobare a majorării contribuției către Primării, aducând la cunoștință faptul că Adunarea Generală este convocată pentru data de 28.12.2023, iar mandatele speciale sunt necesare pentru reprezentarea UAT-urilor în cadrul acestei adunări.
Multe comune din județul Călărași nu colectază gunoiul în mod selectiv, motiv pentru care costurile de sortare ajung să fie suportate din bugetul local. De aici, lunar, zecii de mii de lei pleacă din bugetul primăriilor în conturile societății care și-a luat responsabilitata să selecteze gunoiul. Legea s-a schimbat, iar consturile s-au dublat. Dacă până în 2023 plătim pentru o tonă de gunoi neselectat, 80 lei pentru sortar, din 2024 vom plăti dublu. Costul este impus de Legea 175/2023. ADI Ecomanagement Salubris a adus la cunoștință tuturor mebrilor care fac parte din asociație.
Colectează selectivă în localitățile călărășene
Chirnogi este una dintre comunele cu ZERO grad de colectare selectivă. Aici, lucrurile stau bine doar la nivel declarativ. Primarul Ștefan Ion, un edil care pare bine ancorat în administrație, declară în presă că procesul de colectare selectivă decurge bine.
“De mai mulți ani, în comuna noastră, gunoiul se colectează selectiv. Fiecare gospodărie are câte două tomberoane de 120 de litri. Avem tomberoane de culoare albastră, în care se pune gunoiul selectiv și tomberoane de culoare neagră, în care se pune gunoiul menajer. Gunoiul menajer se ridică de patru ori per lună, două zile per săptămână, miercuri și joi, iar gunoiul selectiv se ridică de două ori per lună, miercuri și joi. Cetățenii deja s-au obișnuit cu acest lucru și respectă întocmai acest program și chiar sunt mulțumit de felul cum aceștia sunt receptivi la colectarea gunoiului în localitatea noastră”, preciza primarul comunei Chirnogi într-un articol de presă.
În realitate, lucrurile stau mult mai rău. Potrvit unor surse, colectare selectivă nu funcționează, iar gradul de selectare este ZERO.
Primăria comunei Chirnogi are contract cu societatea de salubritate Iridex, însă edilul nu este mulțumit de sumele piperate pe care trebuie să le plătească către această firmă. Ceea ce uită în mod intenționat să precizeze edilul este că aceste prețuri piperate sunt facturate după gradul de colectare selectivă a gunoiului. Pentru că gradul este aproape ZERO, facturi sunt pe măsură, adică imense. Primarul, curajos și sigur pe ceea ce spune, afirmă că unele facturi emise în 2023, care au o valoare de cca. 42.000 lei sunt decente, în comparație cu altele din anii anteriori care sar de 70.000 lei, pe lună.
“Suntem mulțumiți de felul cum evoluează relația între noi și Iridex, numai că, după părerea noastră, prețurile sunt destul de piperate și reușim, cu mare greutate, să strângem banii pe care îi predăm către Iridex. Acum, de fapt, lucrăm cu două facturi. O factură se ia pentru transport, iar o altă factură merge la societatea care se ocupă cu platforma de gunoi de la Ciocănești. Facturile, la Chirnogi, sunt mari, dar în ultima perioadă am reușit să le diminuăm, deoarece noi strângem gunoiul selectiv, avem o parte gunoi menajer și o parte gunoi reciclabil” explicat primarul din Chirnogi în același articol de presă.
Comuna Chirnogi este un singur exemplu din lista lungă de localități în care gradul de colectare selectivă bate spre ZERO!
https://youtu.be/_IUkt0JNGqs
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Interviuri și Opinii
Legea privind drepturile persoanelor cu handicap ar putea fi modificată: acces extins la muncă pentru persoanele cu invaliditate de grad I și II. Printre inițiatori — deputatul călărășean Mihai Gheorghe
O inițiativă legislativă cu impact major asupra integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități a fost depusă în Parlament, vizând modificarea articolului 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Proiectul propune recunoașterea oficială a capacității de muncă și pentru persoanele încadrate în gradul I și II de invaliditate, atunci când acest lucru este certificat prin documente legale. Printre semnatari se află și deputatul călărășean Mihai Gheorghe.
Proiectul, înregistrat la Senat sub numărul B597/2025, urmărește actualizarea legislației în raport cu noile prevederi din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care recunoaște faptul că toate gradele de invaliditate pot permite desfășurarea de activități profesionale, în funcție de starea de sănătate și recomandările medicale.
Ce aduce nou propunerea?
În prezent, legislația consideră încadrate în muncă doar persoanele cu invaliditate grad III. Inițiatorii, între care se numără și deputatul Mihai Gheorghe, arată că această formulare este restrictivă și nu reflectă realitățile sociale și medicale actuale. Propunerea extinde recunoașterea și către persoanele cu grad I și II, atunci când capacitatea de muncă este atestată legal.
Această modificare ar elimina diferențele de tratament juridic între persoane aflate în situații medicale similare și ar oferi angajatorilor o clarificare necesară cu privire la integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.
Argumentele inițiatorilor
În expunerea de motive, parlamentarii subliniază că legea actuală limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane și produce interpretări administrative contradictorii. Noua formulare ar crea un cadru modern, predictibil și echitabil, în acord cu practica europeană privind dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități.
În plus, inițiatorii atrag atenția că modificarea nu generează costuri suplimentare pentru stat, ci, dimpotrivă, poate avea efecte economice pozitive prin creșterea veniturilor la buget.
Aviz favorabil de la CES
Consiliul Economic și Social a analizat documentele și a emis aviz favorabil, constatând că propunerea este fundamentată și nu implică impact bugetar negativ.
Următorii pași
Proiectul se află în procedură parlamentară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Dacă actul normativ va trece de votul legislativului, România ar putea corecta una dintre cele mai discutate neclarități din legislația privind protecția persoanelor cu handicap, deschizând calea pentru o integrare profesională reală și nediscriminatorie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ
Mai mulți părinți din județul Călărași au semnalat, în ultimele zile, întârzieri în virarea alocațiilor pentru copii, exact în perioada în care multe familii se pregătesc de Moș Nicolae. O parte dintre sesizări indică faptul că banii nu au ajuns în conturi nici pe 7 decembrie, deși fondurile ar fi fost transferate instituției începând cu această dată. Situația vine după o altă problemă apărută luna trecută, când o serie de alocații au fost virate în conturi bancare vechi, în urma migrării clienților First Bank către Intesa.
Părinte: „Banii au intrat la AJPIS pe 5, dar nu au fost virați mai departe. Familiile vulnerabile au rămas fără sprijin de Moș Nicolae”
Potrivit declarațiilor obținute de redacția noastră, mai mulți beneficiari au constatat că alocațiile copiilor nu au intrat în conturi la începutul lunii decembrie, așa cum se întâmpla de obicei. O mamă a povestit că, pe 5 decembrie, a întrebat la bancă dacă au fost procesați banii și a aflat că fondurile de la bugetul de stat ar fi ajuns deja la AJPIS Călărași.
„Am sunat la bancă și mi-au confirmat că banii de la stat au venit în contul AJPIS pe 5. După ora 12, nu a mai răspuns nimeni la instituție. Alocațiile nu au fost virate mai departe. E vorba de probabil mii de copii, poate zeci de mii în județ. Sunt familii care trăiesc din acești bani”, spune femeia.
Aceasta susține că situația este cu atât mai complicată cu cât, în luna precedentă, instituția ar fi comis o altă eroare: alocațiile unor beneficiari au ajuns în conturi închise sau neactualizate, în urma tranziției de la First Bank la Intesa.
„Informaticianul nu a actualizat conturile noi. Banii au fost trimiși în conturile vechi, iar multe familii au rămas fără alocație zile întregi”, afirmă părintele, care cere anonimat.
Directorul AJPIS Călărași: „Plățile se fac conform calendarului național. Termenul este 8 ale lunii.”
Contactat telefonic, Dorin Ivan Emanuel, directorul executiv al AJPIS Călărași, admite că au existat dificultăți luna trecută, însă susține că responsabilitatea a aparținut băncii, care ar fi transmis un număr incomplet de conturi valide.
„Au fost în jur de 5–6 cazuri, maximum 10. First Bank a transmis mai puțini beneficiari decât trebuia, au fost și persoane cu buletine expirate, dar situația s-a corectat”, a declarat acesta.
În ceea ce privește întârzierile din luna decembrie, directorul afirmă că instituția a urmat calendarul național stabilit pentru plata prestațiilor sociale.
„Calendarul de plăți prevede ca alocațiile să fie virate pe data de 8, la nivelul întregii țări. Noi suntem ordonator terțiar de credite și ne supunem ordonatorilor superiori. Chiar dacă banii au intrat vineri, ordinele de plată se operează cu o zi înainte, iar fiind weekend, sumele au intrat luni”, explică Ivan.
Întrebat dacă, având banii în cont pe 5, instituția putea alege să proceseze mai devreme plățile, pentru a veni în sprijinul familiilor vulnerabile, directorul a reiterat că AJPIS nu poate devia de la calendarul național.
Discuții privind programul de lucru din instituție
În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora angajații AJPIS ar fi părăsit instituția mai devreme, în ziua de 5 decembrie. Directorul respinge această informație: „Nu cred. Eu am avut patru persoane care au rămas peste program. Eu personal am plecat în jur de 13:30 pentru a participa la o activitate a Crucii Roșii. Putem verifica în condica de prezență”, a spus acesta.
În timp ce părinții critică lipsa de comunicare și întârzierea repetată a plăților, conducerea AJPIS insistă că situația s-a desfășurat „conform procedurii” și că nu există nicio abatere administrativă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Prefectura Călărași anunță redeschiderea circulației pe vadul Mitreni–Clătești. Oamenii, rugați să circule cu prudență: „Drumul arată ca după potop”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
