Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 19°C | Anul XI Nr. 528

La zi

Voucherele de vacanță 2025 – ce trebuie să știi!

Published

on

În 2025, voucherele de vacanță rămân un beneficiu atractiv pentru angajații din sectorul public și, în unele cazuri, pentru cei din sectorul privat, dar vin cu noi reguli și condiții. Acest ghid detaliază ce primești, cât trebuie să plătești și cum să te asiguri că nu pierzi acești bani, respectând reglementările actuale.

Ce sunt voucherele de vacanță?

Voucherele de vacanță sunt beneficii extrasalariale acordate angajaților pentru a stimula turismul intern. Acestea pot fi utilizate exclusiv pentru servicii turistice în România, precum cazare, masă, transport sau activități recreative, achiziționate prin unități autorizate (agenții de turism sau structuri de cazare cu licență). În 2025, voucherele sunt emise doar în format electronic, sub formă de carduri, și sunt valabile timp de un an de la data emiterii.

Cine primește voucherele de vacanță în 2025?

Sectorul public

  • Eligibilitate: Angajații din instituțiile publice (inclusiv personalul militar, polițiștii și funcționarii din apărare, ordine publică și securitate națională) cu un salariu net lunar de maximum 8.000 de lei în luna anterioară acordării.

  • Valoare: Statul oferă 800 de lei per angajat, dar aceștia trebuie să contribuie cu încă 800 de lei din fonduri proprii pentru a beneficia de vouchere.

  • Condiții: Voucherele acoperă maximum 50% din costul unui pachet turistic de cel puțin 1.600 de lei. Beneficiarii trebuie să semneze o declarație pe proprie răspundere, angajându-se să respecte aceste reguli.

Sectorul privat

  • Eligibilitate: Depinde de decizia angajatorului, care poate oferi vouchere ca beneficiu opțional.

  • Valoare: Până la 24.300 de lei anual (echivalentul a 6 salarii minime brute), dar fără scutiri de taxe din 2024. Angajatorii și angajații suportă contribuțiile fiscale aferente.

  • Condiții: Similar sectorului public, voucherele sunt utilizate doar pentru servicii turistice interne, dar angajatorii pot stabili reguli proprii.

Cât plătești și ce primești?

Pentru bugetari

  • Contribuție: Trebuie să plătești 800 de lei din fonduri proprii pentru a primi vouchere de 800 de lei de la stat, rezultând un total de 1.600 de lei pentru pachete turistice.

  • Ce primești: Un card electronic cu 800 de lei, care poate fi folosit pentru a acoperi până la 50% din costul unui pachet turistic de minimum 1.600 de lei. De exemplu, pentru un pachet de 2.000 de lei, plătești 1.200 de lei din buzunar (800 de lei contribuție + 400 de lei suplimentar).

  • Impozitare: Voucherele sunt supuse unui impozit pe venit de 10% și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%. După rețineri, valoarea netă a voucherului este de aproximativ 640 de lei.

Pentru angajații din privat

  • Contribuție: Depinde de politica angajatorului. Unii pot acoperi integral costul, alții pot cere o contribuție parțială.

  • Ce primești: Un card cu o sumă stabilită de angajator, utilizabil pentru servicii turistice. Valoarea maximă este mult mai mare decât în sectorul public, dar impozitarea completă poate reduce atractivitatea.

  • Impozitare: Similar sectorului public, se aplică impozitul pe venit și CASS.

Cum folosești voucherele corect?

  1. Verifică partenerii afiliați: Consultă lista unităților de cazare și agențiilor de turism care acceptă vouchere pe site-urile emitenților autorizați: Edenred România, Up România sau Pluxee România.

  2. Alege un pachet turistic: Selectează servicii de minimum 1.600 de lei (cazare, masă, transport sau alte servicii incluse în pachet). Poți fractiona voucherele pentru mai multe vacanțe, dacă fiecare pachet respectă pragul minim.

  3. Plătește și păstrează dovada: Folosește cardul pentru a achita maximum 50% din pachet și plătește restul din fonduri proprii. Păstrează factura fiscală emisă de prestator.

  4. Depune documentele: Pentru bugetari, prezintă angajatorului factura de minimum 1.600 de lei și declarația pe proprie răspundere. ANAF poate verifica aceste documente prin sistemul E-factura.

  5. Respectă termenul de valabilitate: Voucherele sunt valabile un an de la emitere. Unele unități permit plata în avans pentru sejururi viitoare, chiar dacă voucherul expiră.

Cum să nu pierzi banii?

Pentru a evita pierderea voucherelor sau sancțiuni, urmează aceste sfaturi:

  • Planifică din timp: Rezervă-ți vacanța din timp pentru a folosi voucherele înainte de expirare. Verifică ofertele early booking pentru a maximiza valoarea.

  • Evită frauda: Voucherele sunt netransferabile și pot fi folosite doar de titular, cu actul de identitate. Vânzarea sau utilizarea lor de către altă persoană atrage amenzi de până la 26.600 de lei pentru angajat și 13.300 de lei pentru operatorii turistici.

  • Documentează cheltuielile: Păstrează toate facturile și dovada plății contribuției personale. Acestea sunt esențiale pentru decontare și verificări.

  • Blochează cardul în caz de pierdere: Dacă pierzi cardul, contactează emitentul (Edenred, Up România sau Pluxee) pentru blocare temporară sau reemitere. Costurile reemiterii sunt suportate de angajator.

  • Respectă regulile: Nu încerca să folosești voucherele pentru altceva decât servicii turistice autorizate. Orice abatere poate duce la anularea beneficiului și sancțiuni.

Impactul asupra turismului intern

Noile reguli din 2025, care reduc contribuția statului și impun o plată proprie, au stârnit controverse. Deși voucherele continuă să sprijine turismul intern, contribuția personală de 800 de lei ar putea descuraja unii angajați, în special pe cei cu venituri mai mici. Experții estimează o scădere de aproximativ 5% a pieței turistice interne, afectând în special litoralul și stațiunile balneare. Totuși, operatorii sunt încurajați să atragă turiști străini pentru a compensa pierderile, profitând de intrarea României în Schengen și de interesul crescut al europenilor pentru Europa de Est.

Advertisement

Concluzie

Voucherele de vacanță în 2025 oferă oportunități pentru vacanțe accesibile în România, dar necesită o contribuție financiară din partea angajaților din sectorul public. Pentru a profita la maximum de acest beneficiu, planifică-ți vacanța cu atenție, respectă regulile de utilizare și păstrează toate documentele necesare. Astfel, te vei bucura de concediu fără să pierzi banii sau să riști sancțiuni.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

„Nu e Las Fierbinți, e Sohatu!” Mormane de gunoaie la marginea comunei: mobilă, haine, anvelope și chiar animale moarte. Fermier: „Realitatea cruntă din Sohatu!”

Published

on

Imagini greu de privit au explodat pe rețelele sociale după ce fermierul Valentin Popa a postat fotografii geo-marcate „Comuna Sohatu”, cu timestamp în jurul orei 18:13. La marginea localității și de-a lungul drumurilor apar rampe întregi de deșeuri: bucăți de mobilier, saltele, haine, veselă de bucătărie, ligheane, anvelope, lădițe, resturi alimentare și, potrivit autorului, chiar animale moarte.
„Mulți văd Las Fierbinți… eu văd REALITATEA din Sohatu”, a scris Popa, acuzând lipsa de reacție a autorităților.

Ce arată pozele

  • gunoaie aruncate direct în vegetația de pe marginea drumului;

  • obiecte voluminoase abandonate lângă terenuri virane;

  • resturi menajere amestecate cu textile și plastic, risc serios pentru sănătate și mediu.

Cerem public Primăriei Sohatu și operatorului de salubritate să intervină de urgență pentru curățarea zonelor semnalate, iar Gărzii de Mediu Călărași să se autosesizeze, să verifice la fața locului și să aplice sancțiuni.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Proiectul pentru instalarea radarelor fixe în România, blocat din cauza nealocării fondurilor guvernamentale

Published

on

România rămâne fără radare fixe de viteză, după ce Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a blocat procedura de achiziție pentru cele 400 de camere de supraveghere. Motivul principal: lipsa alocării bugetare, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt Alin Șerbănescu, citat de ProMotor.

Odată ce finanțarea de circa 79 de milioane de lei (fără TVA) va fi aprobată, CNAIR va putea demara licitația, însă, pe baza experiențelor anterioare – care au implicat etape de proiectare de 6 luni și execuție de 18 luni –, întregul proiect riscă să se prelungească până la un an și jumătate, ceea ce ar amâna activarea radarelor fixe cel puțin până în 2027.

În absența radarelor fixe, Poliția Rutieră se bazează exclusiv pe 1.186 de radare mobile: 700 de tip pistol, montabile pe trepied, și restul integrate în autospeciale. Acestea au avut un impact masiv în 2025, mai ales prin noile modele pe trepied, care au prins mii de șoferi imprudenți.

Sistemul automat e-SIGUR, lansat la nivel național în martie 2025, a detectat peste 15.500 de posibile abateri de viteză în primele șase luni. Rezultatul? Aproape 350.000 de amenzi aplicate și suspendarea a circa 33.000 de permise de conducere pentru depășirea limitelor legale. Cele mai aglomerate zone cu radare mobile includ autostrăzile A1 și A2, dar și drumurile naționale din jurul marilor orașe – o listă completă a locațiilor cu densitate ridicată este disponibilă pentru șoferii atenți.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

INS: Inflația a urcat la 9,9% în august. Prețurile, +2,1% față de iulie

Published

on

INS/DRS Călărași anunță că în luna august 2025 prețurile de consum au crescut, în medie, cu 2,10% față de iulie. Rata anuală a inflației (august 2025 vs. august 2024) a ajuns la 9,9%, iar de la începutul anului (august 2025 vs. decembrie 2024) majorarea cumulată este de 8,1%. Media pe ultimele 12 luni (sept. 2024 – aug. 2025) este +5,7%.

Pe grupe de mărfuri și servicii (august vs. iulie):

  • Mărfuri alimentare: +1,63%

  • Mărfuri nealimentare: +2,10%

  • Servicii: +2,87%

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – comparabil la nivel UE) indică:

  • +2,09% față de iulie;

  • +8,5% rata anuală;

  • +5,6% media ultimelor 12 luni.

Potrivit anexelor INS, cele mai mari presiuni s-au resimțit în zona utilităților și serviciilor (energie, gaze/încălzire, telecom/poștă, transport), în timp ce alimentele au avut creșteri mai temperate, dar vizibile la mai multe subcategorii.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading