Ambițios, creativ, implicat, tânăr și doritor de mai bine. Așa ar putea fi descris Adrian Stoica, un tânăr călărășean care și-a dorit din totdeauna să fie factorul care dă startul unui lucru bine făcut.

Este recunoscut de tinerii din generația noastră pentru implicarea politică din cadrul Partidul Național Liberal, ocupând funcția de președinte al organizației municipale, aripa TNL Călărași, diferite campanii umanitare, campanii de informare, conștientizare, ecologizare, dar și altele.

Am abordat o discuție cu el privind sistemul de învățământ din România. Am vrut să vedem cum percepe un tânăr care are rădăcini politice și care cunoaște nivelul actual al sistemului de învățământ pe care l-a depășit în urmă cu ceva timp.

“Sistemul de învățământ românesc este un aparat de măsurare a capacității de tocit. Cu cât tocești mai mult și mai repede, cu atât ești mai bine punctat. Nu este un lucru rău sa citești și să reții, iar apoi să spui cu voce tare sau să scrii ceea ce ai reținut. Este un exercițiu destul de important pentru minte, dar nu este singurul. Imaginația, creativitatea, îndemânarea, capacitatea de a purta un dialog, capacitatea de a-ti forma o opinie, capacitatea de a socializa și de a lucra în echipă, acestea sunt neglijate.

Nici relația profesor-elev nu traversează o perioadă bună, există des ciocniri între cadrele didactice și elevi. Vină există în ambele părți, dar cea mai mare vină o poartă statul român care încă menține în școli o atmosferă de anii ’60 în care noile generații nu se regăsesc.

Deși cred că privatizarea sistemului de învățământ este cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității educației, acest lucru este departe de realitate în momentul de față. Așa că voi enumera câteva lucruri care pot îmbunătăți sistemul educațional de stat, din perspectiva mea de fost elev, actual student. Mă voi referi strict la clasele 1-12.
Cum putem schimba în bine acest sistem?”

Adrian Stoica a realizat o listă cu 11 puncte în care a descris cele mai eficiente soluții care ar putea îndrepta problemele identificate de acesta:

1. Salarii decente pentru profesori, care pot atrage mai mulți oameni capabili în învățământ .
   Tineretul fuge de meseria de profesor, de obicei tinerii aleg pedagogia doar dacă nu au altă variantă mai bună. De ce? Responsabilitate prea mare pentru salarii prea mici. Deci cum sa ai un sistem de educație performant dacă profesorii nu sunt motivați?
2. Programe de dezvoltare personală pentru elevi.
   Ceea ce ai tocit vei uita imediat dupa test. Este important ca școala să te dezvolte personal, să te pregătească pentru viață și să te învețe cum să îți asumi responsabilități. În loc de asta, majoritatea școlilor promovează disciplina de tip sovietic, în care nu ai voie să ai opinii sau să te abați de la reguli pe care nici nu ți le explică în vreun fel cineva.
3. Scoaterea de sub influența politică a inspectoratelor școlare .
   Educația este unul dintre domeniile care nu ar trebui să fie câmp de luptă politic. Profesionalismul trebuie să primeze în alegerea directorului/inspectorului școlar și, bineînțeles, a profesorilor care ocupă catedre.
4. Meditațiile trebuiesc înlocuite cu programe after-school (opționale) menite să aprofundeze materiile, programe la care să aibă acces orice elev din instituția de învățământ.
   Nu toți elevii își permit să plătească meditații (care sunt teoretic ilegale), iar la ore nu se aprofundează îndeajuns de mult materia încât elevii să fie pe deplin pregătiți pentru examene. Există și elevi discriminați pentru că nu merg la meditații, o metodă abuzivă de “marketing” practicată de unii profesori. Aceste programe after-school trebuie să asigure profesorilor un plus la salariu.
5. Elevii cu program de dimineață ar trebui să înceapă școala la ora 10:00.
   Studii realizate de ministere ale sănătății din occident arată că trezitul prea de dimineață (6:00 -7:00, 5:00 in cazul navetistilor) nu îi oferă adolescentului capacitatea psihică de a da randament maxim la ore.
6. Profesorii cu rezultate bune să fie diferențiați de cei cu rezultate slabe prin prime de merit.
   Bugetarii, printre care se numără și profesorii, se confruntă cu o problemă majoră. Doi oameni care ocupă același post iau același salariu lunar, indiferent de rezultate. Acest lucru descurajează dorința de muncă în orice instituție, inclusiv în școli.
7. Investiții masive în modernizarea școlilor.
   Sunt student la Facultatea de Istorie și pot spune că în liceu și școală generală am studiat în condiții foarte asemănătoare cu elevii din perioada interbelică și antebelică. Adică am utilizat doar caiete, cărți și tablă cu cretă.
8. Eliminarea materiilor nefolositoare domeniului ales de către elevul de liceu. De exemplu: elevii care au ales filologie să nu mai fie obligați să învețe și matematică, fizică, chimie, biologie, desen, muzică, etc. Ne bazăm pe cultură generală prea mult, iar pe specializare prea puțin. În schimb trebuiesc adăugate în programa școlară următoarele materii:
   A) educația politică – fara nuanțe de subiectivism, pentru că deși inspectoratele școlare au întotdeauna o culoare politică, ipocrizia face ca elevii să nu fie informați despre acest domeniu. Rolul instituțiilor statului, doctrinele politice, procesul electoral și istoria politică sunt lucruri pe care elevii trebuie să le înțeleagă pentru a înțelege viața în democrație
   B) educație sanitară (cuprinzând capitole de educație sexuală) – numărul avorturilor în România este de 480 la 1000 de nașteri
   C) educație financiară – economia care se învață în liceu nu are niciun efect asupra educației financiare ale elevului. Dincolo de formule și principii care nu te ajută în viața de zi cu zi, ci doar în situații speciale, elevii care nu își continuă studiile în domeniul economic nu rămân cu nimic după materia rece și profund complicată de economie.
9. Fiecare unitate de învățământ să aibă obligatoriu un club al elevilor, cu sediu, în cadrul căruia se pot organiza activități extracurriculare, activități dedicate socializării și lucrului în echipă.
   Un studiu realizat de Harvard arată ca doar 20% dintre absolvenții de facultăți prestigioase ajung să aibă și o carieră de succes. De ce? Pentru că deși au o capacitate de reținere extraordinar de mare, au o inteligență socială extraordinar de mică. Nu sunt capabili să se adapteze în societate, să lucreze cu oameni și să fie empatici.
10. Trebuiesc promovate școlile de meserii, care nu sunt vazute cu ochii buni de către părinți în general. Deși un om care cunoaște bine o meserie ajunge de multe ori să lucreze pe bani mai mulți decât un om cu studii superioare, încă ne confruntăm cu mentalitatea veche și greșită că meseriașii sunt inferiori pe scara socială în raport cu absolvenții de facultăți.
11. Sportul trebuie promovat în toate școlile. Trebuiesc puse la dispoziția elevilor toate elementele necesare pentru ca aceștia să poată practica un sport. Sportul înseamnă sănătate, disciplină, competiție, toate fiind necesare unei bune dezvoltări. Prin cadrele didactice de specialitate, școlile trebuie să organizeze competiții de nivel local, judetean și național, în parteneriat cu antrenori, impresiari, președinți de cluburi care pot găsi talente neexploatate printre elevi.