Știri
Vinul fiert, băutura vedetă a sezonului rece: condimente și trucuri pentru un gust desăvârșit
Odată cu venirea frigului, vinul fiert devine una dintre cele mai îndrăgite băuturi ale sezonului, oferind căldură și aromă fiecărei seri de iarnă. Această băutură tradițională nu este doar un răsfăț pentru papilele gustative, ci și o modalitate de a aduce împreună prietenii și familia în jurul unei mese festive.
În funcție de țara de origine, vinul fiert sau vinul condimentat poate avea diverse denumiri, precum Vin Brulé (Italia), Vin Chaud (Franța), Krasomelo (Grecia), Glogg (Suedia), Glühwein (Germania) și altele.
Vinul fiert este, de obicei, un vin roșu în care sunt infuzate diferite fructe și condimente, fiind servit apoi fierbinte.
Această băutură tradițională europeană este extrem de populară în perioada sărbătorilor și este strâns legată de târgurile de Crăciun din Europa.
Vinul fiert, o băutură apreciată în întreaga Europă, este servit în lunile reci de iarnă de secole. Deși în anumite țări poate fi cumpărat gata preparat și doar încălzit, este ușor să îți pregătești propriul vin fiert acasă. Dacă ai o bucătărie bine aprovizionată, e posibil să ai deja toate condimentele necesare la îndemână. În plus, ai libertatea de a-ți personaliza ingredientele, ajustându-le după gustul tău.
Pe internet există o mulțime de rețete de vin fiert, dar ingredientele de bază rămân aceleași.
Vin: De obicei, se folosește vin roșu, însă există și rețete care includ vin alb.
Îndulcitor: Poate fi zahăr granulat sau pudră, sirop de arțar, cidru de mere sau chiar miere, ca îndulcitor natural.
Condimente întregi pentru fiert: Printre cele esențiale se numără scorțișoara, anasonul stelat, cuișoarele, ghimbirul și cardamomul. Unii preferă să adauge și vanilie pentru un plus de aromă.
Fructe: De obicei, rețetele includ citrice precum portocalele, lămâile și limetele, dar uneori sunt folosite și merele sau perele pentru a adăuga o notă fructată vinului fiert.
Lichior: În unele variante, se adaugă lichioruri precum brandy, lichior de portocale sau bourbon, pentru a intensifica aroma băuturii.
Trucuri și secrete pentru cel mai bun vin fiert
Păstrează lucrurile simple și alege un vin pe care ai bea-l și simplu. Evită să cumperi vinul cel mai ieftin, deoarece, indiferent de condimentele adăugate, calitatea vinului va rămâne evidentă.
Vinurile cu corp ușor se armonizează perfect cu condimente verzi, precum cardamomul și busuiocul, în timp ce vinurile mai corpolente se potrivesc mai bine cu condimente de copt, cum ar fi nucșoara.
Reducerea temperaturii este esențială. Vinul fiert trebuie servit cald, dar nu trebuie să fiarbă. Dacă îl lași să fiarbă, zaharurile se vor carameliza și amestecul va începe să se ardă. Întotdeauna încălzește vinul la foc mic timp de cel puțin 10 minute.
În plus, alcoolul se evaporă pe măsură ce vinul este încălzit, așa că nu „găti” vinul. Dacă este supraîncălzit, acesta poate căpăta un gust de stafide sau sirop, ceea ce va masca aromele fructate originale care evidențiază condimentele și îndulcitorii. Dacă vinul aburește, este suficient de fierbinte.
Nu ezita să experimentezi cu diverse arome, cum ar fi fructele uscate sau zahărul de palmier, pentru a-ți personaliza băutura.
Nu exagera cu condimentele, deoarece acestea pot domina gustul vinului. Deși ar putea fi tentant să folosești condimente măcinate, cele întregi aduc o aromă mai subtilă și conferă un aspect estetic mai plăcut.
Adaugă îndulcitor pentru a echilibra condimentele. Deși zahărul alb simplu este o opțiune, mierea este preferată pentru aroma sa mai bogată. Alte alternative bune sunt siropul de arțar și agave. Fructele sunt, de asemenea, un îndulcitor popular, iar portocalele, lămâile, merele, afinele sau murele sunt alegeri excelente.
Coaja de lămâie sau portocală adaugă o notă proaspătă, dar lăsate prea mult timp, pot deveni amare. Scoate-le după 10-15 minute.
Vinul fiert este cel mai gustos atunci când este consumat imediat. Dacă este lăsat prea mult timp, aromele se estompează, iar vinul își pierde din caracter.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
CSM reacționează dur la ideea lui Nicușor Dan: „Nu există bază legală. Este inacceptabil într-un stat de drept”
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a transmis public prima reacție din interiorul CSM după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea unui „referendum” în rândul magistraților, prin care aceștia să decidă dacă instituția mai acționează sau nu în interes public.
Într-o postare intitulată „România – stat de drept sau nu?”, judecătorul afirmă clar că o astfel de propunere nu are niciun suport legal. Potrivit lui Alin Ene, președintele României nu are dreptul să organizeze un referendum intern în sistemul judiciar și nici să intervină în funcționarea acestuia.
Pentru a face situația mai ușor de înțeles, magistratul oferă un exemplu simplu: ar fi ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui sau pentru dizolvarea Parlamentului. Cu alte cuvinte, fiecare putere în stat are limite clare, iar depășirea lor încalcă regulile democrației.
Judecătorul face referire și la o petiție apărută recent în spațiul public, despre care spune că a fost prezentată trunchiat. Din cei 885 de semnatari, majoritatea fiind procurori sau pensionari, doar 20 ar fi dorit o întâlnire pe acest subiect. În opinia sa, aceste cifre au fost folosite pentru a crea impresia falsă a unei nemulțumiri generale față de CSM.
Alin Ene subliniază că membrii CSM nu pot fi revocați prin vot popular sau referendum, ci doar de către Adunările Generale ale judecătorilor, conform legii. Președintele României nu are atribuții în organizarea sau administrarea Justiției, iar acest lucru reprezintă tocmai garanția separației puterilor în stat.
În final, judecătorul atrage atenția asupra pericolului unor astfel de idei și extinde discuția: dacă s-ar merge pe logica referendumurilor de acest tip, atunci ar trebui puse sub semnul întrebării și Guvernul, Parlamentul sau chiar Președinția. El avertizează că astfel de abordări sunt incompatibile cu democrația și statul de drept.
Mesajul se încheie cu o întrebare deschisă: încotro se îndreaptă România? Spre democrație, stat de drept și valorile europene sau în direcția opusă?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Nicușor Dan recâștigă o armă-cheie pentru Palatul Cotroceni. CCR pune capăt „mecanismului Dragnea” și schimbă raportul de forțe dintre președinte și Parlament
O decizie recentă a Curții Constituționale schimbă fundamental regulile jocului politic și instituțional din România. Prin Decizia nr. 740 din 10 decembrie 2025, Curtea a stabilit că președintele României poate ataca la CCR o lege pe fond chiar și după ce aceasta a trecut prin procedura de reexaminare parlamentară, anulând o restricție impusă în 2018, în plină epocă Dragnea.
Anunțul a fost făcut public de Nicușor Dan, care devine astfel primul șef al statului ce beneficiază explicit de revenirea acestei prerogative pierdute în urmă cu șapte ani. Decizia marchează, simbolic și practic, sfârșitul unei perioade în care președintele era obligat să promulge legi controversate dacă Parlamentul ignora cererile sale de reexaminare.
Cum a fost „dezarmat” președintele în 2018
În 2018, pe fondul conflictului dur dintre Palatul Cotroceni și majoritatea PSD-ALDE condusă de Liviu Dragnea, Curtea Constituțională a stabilit că dreptul președintelui de a sesiza CCR se „epuizează” după prima cerere de reexaminare. Dacă Parlamentul vota din nou legea în aceeași formă, șeful statului nu mai putea invoca motive de fond, fiind obligat să promulge actul normativ.
Mecanismul a funcționat timp de șapte ani și l-a transformat pe Klaus Iohannis într-un actor cu puteri limitate, forțat să promulge legi pe care le-a criticat public, inclusiv în domeniul justiției. Cazurile Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și modificările aduse statutului magistraților au devenit emblematice pentru această perioadă.
Decizia 740/2025: ruptura
Contextul care a dus la Decizia 740 a pornit de la o lege tehnică privind reorganizarea unităților de cercetare agricolă și silvică, prin modificarea Legii nr. 45/2009. Parlamentul a introdus o prevedere ce permitea reorganizarea patrimoniului public fără cadastru și intabulare finalizată, aspect contestat de președinte.
Curtea a admis sesizarea formulată de șeful statului și a stabilit că lipsa cărților funciare „vulnerabilizează proprietatea publică” și încalcă obligația constituțională a statului de a-și proteja averea. Mai important însă, CCR a analizat fondul sesizării, deși legea trecuse deja prin reexaminare parlamentară, semnalând explicit că regula din 2018 nu mai este aplicabilă.
Un „președinte jucător”, cu pârghii reale
Prin această decizie, Nicușor Dan nu mai este obligat să promulge automat legi votate în forță de Parlament. Dacă legislativul ignoră obiecțiile sale, președintele poate sesiza din nou Curtea Constituțională, inclusiv pe motive de fond. Consecința directă: majoritatea parlamentară este forțată să negocieze, iar riscul blocării unei legi la CCR devine real.
Pentru prima dată după mulți ani, Palatul Cotroceni recâștigă putere de negociere instituțională, iar echilibrul dintre autorități este reconfigurat.
Testul „Legii Vexler”
Paradoxal, revenirea acestei prerogative are loc în plin scandal politic legat de Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, cunoscută drept „Legea Vexler”, inițiată de deputatul Silviu Vexler. Actul normativ a fost declarat constituțional prin două decizii ale CCR, care au respins atât obiecțiile președintelui, cât și sesizările opoziției extremiste.
Deși Nicușor Dan a trimis legea la reexaminare, Parlamentul a respins cererea, iar Curtea a stabilit clar că termenii vizați sunt concepte istorice notorii, care nu necesită definiții juridice suplimentare. În acest caz, o nouă sesizare pe aceleași motive ar fi inadmisibilă, chiar și în noul context creat de Decizia 740.
O schimbare de epocă, cu mize mari
Decizia Curții Constituționale închide definitiv „mecanismul Dragnea” și redă președintelui României un rol activ în arhitectura puterii. Rămâne însă de văzut cum va folosi Nicușor Dan această armă: ca instrument de echilibru și negociere instituțională sau ca declanșator al unor noi conflicte politice majore.
Un lucru este cert: după șapte ani, președintele României nu mai este un simplu notar al voinței parlamentare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Eroii Revoluției din 1989, comemorați în cadrul serviciului religios oficiat de Preasfințitul Părinte Vincențiu
Duminică, 21 decembrie a.c., Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărași, a fost prezent în municipiul Călărași, pentru a oficia serviciul religios închinat eroilor Revoluției din 1989.
Ziua de 21 decembrie rămâne, an de an, un reper profund pentru conștiința colectivă a românilor. Este o zi a aducerii-aminte, a reculegerii și a responsabilității, care ne întoarce la momentele dramatice ale Revoluției din 1989, când oameni curajoși au ales libertatea cu prețul suprem al vieții, schimbând destinul României.
La Călărași, acest moment de reflecție a fost marcat printr-o slujbă solemnă oficiată în Biserica „Sfântul Nifon”, unde credincioșii s-au adunat pentru rugăciune și omagiu adus eroilor Revoluției. La eveniment au fost prezenți Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, Laurențiu Ionescu și Mihai Bogdan, vicepreședinții Consiliului Județean Călărași, Marius Dulce, primarul municipiului Călărași, deputatul Ion Samoilă, alături de reprezentanți ai comunității locale.
În atmosfera de liniște și reculegere a bisericii, rugăciunea s-a împletit cu memoria jertfei celor care, prin sacrificiul lor, au deschis drumul spre libertate, demnitate și adevăr. Momentul a fost unul de profundă încărcătură spirituală, în care tăcerea a vorbit despre respect, recunoștință și asumarea valorilor câștigate cu sânge.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CSM reacționează dur la ideea lui Nicușor Dan: „Nu există bază legală. Este inacceptabil într-un stat de drept”
Nicușor Dan recâștigă o armă-cheie pentru Palatul Cotroceni. CCR pune capăt „mecanismului Dragnea” și schimbă raportul de forțe dintre președinte și Parlament
Eroii Revoluției din 1989, comemorați în cadrul serviciului religios oficiat de Preasfințitul Părinte Vincențiu
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
