Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.

În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.

Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.

Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.

Advertisement

O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.

Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.

1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.

Advertisement

1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.

1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.

1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).

1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.

1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)

Advertisement

1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;

1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).

1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.

1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.

 1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.

Advertisement

1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.

1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.

1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.

 1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).

1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).

Advertisement

1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.

1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).

2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.

2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.

Advertisement

În adâncul pădurilor tropicale umede, la înălțimi unde norii ating vârfurile copacilor, trăiește una dintre cele mai spectaculoase păsări din lume: clorofonia cu sprâncene aurii. De mărimea unui vrăbier, dar cu o splendoare care îl face să pară ieșit dintr-un vis, masculul acestei specii este o adevărată explozie de culori: capul şi gâtul de un verde-smarald intens, pieptul şi burta de un albastru electric, iar deasupra ochilor – linia care dă numele păsării – două sprâncene late, de un galben-auriu atât de strălucitor încât par să lumineze singure prin umbra pădurii.

Femela este mai discretă, îmbrăcată predominant în verde-oliv cu accente galbene pal, dar la fel de grațioasă. Amândouă au ciocul scurt și puternic, perfect pentru dieta lor aproape exclusiv frugivoară: mănâncă fructe mici, în special boabele de vâsc și alte fructe cărnoase pe care le înghit întregi, ajutând astfel la răspândirea semințelor prin pădurile montane.

Clorofonia cu sprâncene aurii trăiește în regiunile înalte şi răcoroase din Costa Rica și vestul Panamaei, între 1200 și 3000 de metri altitudine, acolo unde ceața persistă dimineața și aerul miroase a mușchi ud. Este o pasăre tăcută și sfioasă; rareori coboară la nivelul ochilor omului și preferă să stea ascunsă în coronamentul arborilor. Când cântă, vocea ei este un șuierat subțire, cristalin, aproape ca un clopoțel de sticlă, greu de localizat în desiș.

Cuibul şi-l construiește într-o cavitate naturală a unui copac sau într-o gaură părăsită de ciocănitoare, căptușindu-l cu mușchi moale și pene. Ponta numără de obicei doar două ouă albicioase, pe care femela le clocește cu devotament, în timp ce masculul stă de pază şi aduce hrană.

Advertisement

Astăzi, această minune înaripată este considerată relativ rară și localizată, amenințată mai ales de tăierea pădurilor de ceață – unele dintre cele mai fragile ecosisteme de pe planetă. Cine are norocul să o vadă în sălbăticie, fie şi pentru câteva secunde, când razele soarelui se prind în sprâncenele ei aurii, rămâne cu impresia că a zărit o bucățică de rătăcită din paradis.