La zi
VIDEO. Ziua Porților Deschise la Liceul Pedagogic Ștefan Bănulescu. Oportunitate pentru viitorul educațional al elevilor
Astăzi, Liceul Pedagogic Ștefan Bănulescu din municipiul Călărași a deschis larg porțile către oportunitățile educaționale pentru peste 800 de elevi absolvenți de clasa a VIII-a. Acești tineri entuziaști au venit din peste 20 de școli din întreg județul, însoțiți de diriginți și profesori, pentru a vedea oferta educațională al profilurilor vocaționale pe care le pot urma în anii de liceu.
În deschiderea evenimentului, profesorul de muzică Liviu Anghel a oferit elevilor o perspectivă unică asupra modului în care vocația poate fi înțeleasă și cultivată prin intermediul orelor de practică artistică, subliniind importanța experiențelor practice în dezvoltarea și înțelegerea profundă a domeniilor vocaționale de interes.
„Faceți mai puțină matematică, fizică, mai multe ore de practică, este alt învățământ” spune Liviu Anghel, profesor de muzică în cadrul Liceului Pedagogic Ștefan Bănulescu
Atelierele de pedagogie, muzică, arte vizuale și sport au fost doar câteva dintre punctele de atracție ale evenimentului, oferind elevilor șansa de a experimenta și a înțelege mai bine domeniile care i-ar ajuta pe tineri să își contureze mai bine traseul lor educațional viitor.
David Buriceanu – elev / tânărul a câștigat premiul cel mare la Sărbătoarea Primăverii ediția din anul 2024
David Buriceanu este elev în clasa a 12-a la Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu”. Tânărul a câștigat premiul cel mare la Sărbătoarea Primăverii ediția din anul 2024. Vrea să urmeze cursurile Conservatorului. Vorbește din suflet despre pasiunea pentru muzică și experiența celor patru ani de liceu.
De remarcat este faptul că este primul an în care oferta educațională a liceului cuprinde profiluri educaționale acreditate și autorizate, semnificând un pas important în direcția diversificării și adaptării ofertei educaționale la nevoile și interesele elevilor.
Nicușor Călin – ISJ Călărași
Evenimentul a fost onorat de prezența unor importante personalități din domeniul educației și culturii, printre care se numără inspectorul general școlar general adjunct Nicușor Călin, directoarea Bibliotecii Județene Al. Odobescu, Ionela Ichim, inspectorul Răzvan Mitea, delegat de inspectorul general Roxana Pațurcă, și Teodorescu Georgiana, managera de la Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași.
„Este primul eveniment de acest gen la care particip la liceul pedagogic. Este un liceu care funcționează de peste 30 de ani. Ne dorim să avem absolvenți bine pregătiți, învățători și educatori, astfel încât să acoperim deficitul de cadre didactice. Ceea ce am văzut astăzi la liceul pedagogic m-a bucurat; am observat activitățile pe care le-au pregătit elevii pentru oaspeții lor, și am participat la activități care s-au desfășurat cu elevi din alte profiluri: artă, muzică și sport. Consider că liceul pedagogic este pe drumul cel bun. Acest lucru îmi dă speranțe că vom avea absolvenți care se vor întoarce în sistemul educațional mai bine pregătiți și care vor aduce un plus acestuia” – spune Nicușor Călin, inspector adj. al Inspectoratului Școlar Județean Călărași.
“Liceul Pedagogic Ștefan Bănulescu a desfășurat o zi a porților deschise într-o zi minunată, în care elevii și profesorii au organizat diverse activități și au prezentat copiilor din clasa a VIII-a cum se lucrează în școala noastră. Peste 20 de școli au venit și au vizitat liceul nostru, și cred că numărul de elevi a depășit 800, care au fost alături de noi astăzi, exprimându-și dorința de a fi elevii noștri. A fost o zi minunată, deși a început cu ploaie, dar așa cum se spune, ploaia aduce bucurie. Am avut surpriza și bucuria nemărginită să primim copii de la Oltenița, de la Fundulea, de la Ileana, de la Nicolae Bălcescu și de la Borcea, copii interesați să vină și să devină elevii noștri. Așa cum le-am spus și copiilor, vă spun și dumneavoastră că sunt mândră de elevii liceului Ștefan Bănulescu, împreună cu profesorii lor, care astăzi au făcut ca cei de la gimnaziu să se simtă minunat și să desfășoare activități așa cum se întâmplă la un liceu pedagogic din țară. A fost o zi foarte frumoasă și mă aștept ca rezultatele să fie foarte bune, așa cum au fost și anul trecut când s-au făcut patru clase. Mă aștept ca și anul acesta să avem copii pentru cele patru clase de pedagogic, pentru cele două clase de sportivi și pentru o clasă de arte, și anume muzică și desen. Copiii de la muzică au susținut un spectacol extraordinar, demonstrând cât de talentați sunt și cât de mult muncesc. Consider că ne desfășurăm foarte bine, părinții sunt alături de ei, profesorii sunt alături de ei și noi. Eu, împreună cu conducerea școlii, suntem alături de acești copii, să îi ajutăm cât de mult putem și nu numai. Reprezentanți ai Inspectoratului Școlar General au fost prezenți astăzi, ai Consiliului Județean și ai Primăriei. Toată lumea este alături să ne susțină pentru că noi avem nevoie de ajutor. Mulțumim tuturor pentru asta!” – Neagu Rodica, Directorul Liceului Pedagogic Ștefan Bănulescu
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.
Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.
Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.
Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.
Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:
- Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
- Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
- Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.
Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).
Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.
De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
