Știri
VIDEO. Vlad Țepeș/ Marian Iliuță, despre prioritățile anului 2021: “Modernizarea drumurilor din comună este o prioritate”
Sunteți un nou primar venit în funcție din septembrie 2020, cu ce așteptări ați intrat în primărie?
Marian Iliuță: Sperăm la un lucru mai bun și la mai multă muncă din partea primărie, a primarului, viceprimarului și a echipei din care face parte din localitate. Pentru început, am realizat, ca priorități, 3 stații de autobuz în cele două localități, am igienizat localitatea, platformele non-conforme le-am curățat. Pentru Mihai Viteazu reabilităm jumătate din localitate de trotuare, care sunt în lucru și din cauza timpului ne-am oprit. Continuăm proiectele care sunt în derulare, asfaltarea drumurilor în Vlad Țepeș și canalizările în Mihai Viteazu. Am demarat lucrările la Compania Națională de Investiții (CNI), suntem pe faza de licitație pentru construirea unei săli de sport, un proiect pilot. Avem în lucru 21 de kilometri de asfaltare drumuri în Vlad Țepeș și Mihai Viteazul. Mai depunem un proiect, suntem în discuții cu consultanții și proiectanții pentru realizarea spațiilor verzi pe lungimea DN3-ului și, în funcție de buget, vedem ce mai putem face.
Întrebat cum a pleluat frâiele administrației locale din Vlad Țepeș, primarul Iliuță răspunde sincer și spune că a întâmpinat mai multe pierdici. “Am preluat-o foarte greu, multe piedici, multe neajunsuri.”
Care a fost cea mai mare problemă pe care ați identificat-o în localitate din momentul în care v-ați preluat funcția de primar?
Marian Iliuță: Lipsa implicării celor de dinainte, au fost lucruri mărunte care se puteau face cu bani mai puțini. Vă dau cel mai bun exemplu, erau stațiile de autobuz pe care le-am cu ajutorul unor firme din localitate. Adică pe bani puțini am cumpărat materiale și am putut să facem, nu neapărat cu bani mulți. Deci dacă te implici, se poate face. La fel cu igienizarea și curățarea platformelor, cu ajutorul fermierilor din localitate.
PRIMARUL ILIUȚĂ A STABILIT CEL MAI IMPORTANT OBIECTIV PENTRU 2021: MODERNIZAREA DRUMURILOR
Noul edil al comunei călărășene a stabilit ca prioritate a anului 2021 că trebuie să modernizeze drumurile din localite.
Marian Iliuță: Cel mai mare obiectiv ar fi derularea proiectului de modernizare a drumurilor din localitate. Oamenii vor asfalt, chiar dacă va fi de muncă, trebuie să le oferim ceea ce merită.
Cât la sută din localitate este asfaltată?
Marian Iliuță: Sunt undeva la 7 kilometri care sunt în lucru, extinderea de canalizare în partea de deal a Vlad Țepeșului și racordările.
PARC FOTOVOLTAIC ÎN VLAD ȚEPEȘ
O altă oportunitate descoperită de primarul Marian Iliuță este realizarea unui parc fotovoltaic în localitate. Momentan, proiectul se află în stadiul de cercetare. Proiectanții au în vedere această oportunitate, astfel se va stabilii dacă prezintă eficiență această investiție.
Oamenii din localitate?
Marian Iliuță: Sunt ok ca oameni, ne ajută, ne sprijină, ne spun ce probleme sunt iar noi încercăm să le rezolvăm. Oamenii vor să facem treabă bună și ne îndeamnă să ne implicăm.
CURĂȚENIA DIN LOCALITATE
Comuna Vlad Țepeș era plină de gunoaie din cauza neglijenței fostei administrații, spun cetățenii. Noua administrație a luat act despre această situație și s-a recurs la igienizarea tuturor străzilor. L-am întrebat pe primar despre această problemă și ne-a răspuns sincer:
Marian Iliuță: Cea mai mare neplăcere era curățenia. Oamenii numai pe asta se bazează, curățenie. Vor să aibă un trai decent, mai curat, un trai mai bun.
CURĂȚENIA CONTINUĂ ȘI ÎN PRIMĂVARĂ
În această primăvară ce activități aveți spre desfășurare?
Marian Iliuță: Continuăm curățenia. Este o prioritate pentru ca oamenii despre asta vin și ne spun, să facem curățenie, să igienizăm, să curățăm pomii, să tăiem iarba.
COLABORAREA DINTRE COMUNA VLAD ȚEPEȘ – CJ – Prefectură
Cum colaborați cu administrația județeană, cu Consiliul Județean, Prefectura?
Marian Iliuță: Cu Consiliul Județean avem o colaborare foarte bună și un ajutor și din partea domnului președinte Vasile Iliuță și a echipei dumnealui, cu domnul vice-președinte Samoilă, cu consilierii județeni ținem legătura, ne sună și ne întreabă despre problemele pe care le avem, deci există o colaborare foarte bună. Cum ar trebui să existe. Văd o implicare din partea consilierilor județeni în ajutorarea noastră ca primari. Cu Prefectura avem relații instituționale și cam atât.
Privind situația COVID-19 din localitate?
Marian Iliuță: Nu avem probleme mari, maxim 3 persoane care au fost infectate și s-a gestionat destul de bine. Nu am avut cazuri grave, numai asimptomatici. Au mai fost ceva probleme dar nu grave. Continuăm să lucrăm, vrem să depunem un proiect pentru Mihai Viteazu pentru o casă la parohie multifuncțională, cu capelă, sală de mese, cu bucătărie.
Agricultorii din localitate?
Marian Iliuță: O duc foarte rău ținând cont de anul 2020, care a fost un an extrem de greu. Oamenii au fost numai pe zero, chiar pe minus, și încercăm să-i ajutăm cu ce putem. Statul ar trebui să-i ajute mai mult.
Ce mesaj le transmiteți locuitorilor comunei?
Marian Iliuță: Să aibă încredere în ce au votat pentru că o să ne onorăm toate promisiunile iar ușa primăriei o să fie mereu deschisă. Unde putem să ajutăm o facem cu cea mai mare plăcere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Baby Face Nelson – Ucigașul cu chip de înger
Cucul cu aripi castanii
Coji de nucă – comoara ascunsă din bucătărie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
