Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 541

Știri

VIDEO. Vasile Iliuță va candida pentru a obține cel de-al doilea mandat în fruntea CJ Călărași

Published

on

Astăzi, 9 ianuarie 2020, în sala de ședinte a Consiliului Județean Călărași, președintele Vasile Iliuță a susținut o scurtă conferință de presă de început de an. Conferința a debutat cu trecerea în revistă a principalelor proiecte preluate la începutul mandatului din 2016. 

STADIUL PROIECTELOR PRELUATE ÎN 2016

„Dacă ar fi să fac o succintă trecere în revistă a obiectivelor iniţiate aş spune că Palatul Prefecturii Călărași e în faza de licitaţie. Urmează ca într-o lună să finalizăm acest proces iar câştigătorul să se apuce de lucrare. Proiectul va fi susţinut din fondurile CJ Călărași. Pot spune că a fost destul de dificil pentru că aici am avut de-a face cu arhitecţii specializaţi pe monumente istorice care sunt destul de puţini. În cele din urmă am identificat o firmă care a putut gira, să spun aşa, S.F. şi Proiectul Tehnic. Aripa nouă a spitalului e în licitaţie la COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII. Am deschis procedura de licitaţie şi pentru spitalul nou de la Săpunari. Pe fonduri transfrontaliere, vom moderniza faleza iar portul de ambarcaţiuni va fi construit cu resurse de la Ministerul Turismului.” – declară Vasile Iliuță la începtului confeirnței de presă

REABILITAREA DRUMURILOR JUDEȚENE – 2016/2020

Advertisement

A doua parte a conferinței de presă s-a axat pe detalierea lucrărilor de modernizare și reabilitarea a drumurilor ce sunt administrate de Consiliul Județean Călărași. Președintele Iliuță a precizat fapptul că la preluarea mandatului, reabilitarea drumurilor era de doar 4 -5 km. La sfârșitul anului 2019 CJ Călărași, prin SC. DRUMURI ȘI PODURI S.A a reușit să reabiliteze peste 30 km de drumuri. 

 “Pe POR, avem DJ 402, în lungime de 63 de kilometri care pleacă de la Curcani şi se „descarcă” tocmai la Belciugatele, prin Măriuţa, limită cu judeţul Ialomiţa. Pe PNDL, drumul judeţean care leagă localităţile Chirnogi şi Crivăţ, aflat în lucru. Sper să finalizăm lucrările în septembrie, anul acesta. Avem şi DJ 403 pentru care am semnat contractul de lucrări. Mai avem în evaluare, pe SUERD, DJ 201B, Ulmeni – Lehliu Sat. Proiectul este eligibil dar din păcate din cauza alocărilor insuficiente nu am fost încă „prinşi” cu vreo sumă de bani până acum. Sper ca pe viitoarea deschidere de fonduri, să semnăm contractul şi pentru acest proiect. A rămas în evaluare „anveloparea” Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi. Nici aici n-am putut fi prinşi cu sume ca să realizăm şi semnarea contractului.

Am investit în Spitalul Judeţean nu mai puţin de 1 milion de euro în aparatură. Am semnat contractul şi am intrat în posesia RMN-ului, am reuşit să aducem şi un CT nou. Sala de opraţii a fost modernizată la fel şi etajul 4 al SJUC. Toate acestea s-au întâmplat în mandatul pe care l-am preluat în vara anului 2016” 

Vasile Iliuță este hotărât să candideze pentru încă un mandat în fruntea Consiliului Județean. Acesta a declarat în cadrul conferinței că ar putea candida pe listele oricărei formațiuni politice, deși crede, totuși, că va fi candidatul PNL pentru Consiliul Județean Călărași

Voi candida pentru al doilea mandat și vă spun de acum că nu există nici un risc să nu-l câștig. Știu că sunt destule discuții, provocări, bârfe… toate astea sunt a celor care au gestionat județul mai mult de 12 ani și lucrurile le-au lăsat așa cum știți, încurcate toate, făcute praf toate, mai puțin pentru dezvoltare și pentru reușită  a unei unei echipe.”

 

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Leacul bunicii care te scapă rapid de tusea seacă: siropul magic făcut din bere și zahăr ars

Published

on

Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.

Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):

  • 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
  • 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
  • un borcan curat cu capac

Mod de preparare:

  1. Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
  2. Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
  3. Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
  4. Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
  5. Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.

Administrare:

  • Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
  • Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi

După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.

Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri

Published

on

În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.

Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.

Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.

Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.

Advertisement

Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.

Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading