Stația finală pentru primul “tren al morții” care a părăsit Iașiul după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași. În acel pogrom devastator, mii de evrei au fost uciși pe străzile orașului, împușcați în curtea Chesturii de Poliție sau sufocați în vagoanele sigilate ale trenurilor. Totuși, povestea celor peste o mie de supraviețuitori care au fost ținuți captivi timp de două luni la Călărași rămâne puțin cunoscută. Dacă locurile din Moldova asociate cu pogromul – precum fosta Chestură din Iași, gările și gropile comune din Târgu Frumos, Podu Iloaiei sau Roman – au devenit repere ale memoriei colective, Călărașiul a rămas un punct obscur, plin de întrebări fără răspuns.

Ce reprezenta, de fapt, “lagărul de la Călărași”? Nu era un lagăr tradițional, ci un ansamblu de clădiri improvizate pentru detenție. Regimul era dur, marcat de foamete, mizerie și abuzuri, dar cu unele ameliorări datorate intervențiilor externe. Câți au murit? Oficial, 98 până la sfârșitul lui august 1941, din cauze precum septicemie, insuficiență renală, stop cardiac sau dizenterie, deși supraviețuitorii vorbesc de până la 200 de victime. Numele lor sunt parțial cunoscute din arhive, iar trupurile au fost îngropate în gropi comune sau individual în Cimitirul Evreiesc local. Mulți deținuți au fost exploatați la muncă forțată în port sau ateliere militare, unde au suferit umilințe și violențe.

Alți 69 de muribunzi au fost plasați la Școala din Măgureni, unde 40 au decedat rapid. Circa 35 au fost internați în spitalul local, cu alte pierderi. “Personalitățile” evreiești – aproximativ 80, inclusiv copii – au fost mutate în cele două sinagogi de pe strada Sfântul Nicolae (demolate în anii ’70), cu condiții ceva mai bune, dar aglomerate. Intervenția reprezentanților Federației Uniunii Comunităților Evreiești, precum Iancu Abramovici și Fred Șaraga, a adus haine, medicamente și hrană, permițând redistribuiri. Astfel, 420 de evrei au ajuns la magaziile Finți de pe malul canalului, lăsând la cazarmă muncitori și meseriași.

Statisticile oficiale arată că majoritatea deținuților (688) aveau între 21 și 50 de ani, cu 163 minori și 110 vârstnici. Profesii variate: funcționari, comercianți, croitori, muncitori, plus intelectuali și rabini. Trei medici evrei au primit permisiune să circule între locații. Spre sfârșitul lunii august, supraviețuitorii – 1.011 în total – au fost trimiși înapoi la Iași în două tranșe, dar listele oficiale înregistrează doar 902 nume.

Morții au fost înhumați în Cimitirul Evreiesc, cu un monument ridicat ulterior lângă gropile comune – fotografiat în 1950, dar deteriorat. În 1978-1979, rămășițele au fost exhuminate în secret și reînhumate în Israel, la Holon, cu aprobarea autorităților române. Această poveste tragică, scoasă la lumină din arhive și ruine, completează harta durerii pogromului de la Iași.

Ziua de 18 ianuarie ocupă un loc important în istorie, fiind asociată cu evenimente politice, sociale și culturale care au influențat evoluția lumii. De-a lungul timpului, această dată a marcat momente decisive, de la proclamări istorice și schimbări de putere, până la nașterea unor personalități remarcabile care au lăsat o amprentă durabilă asupra societății.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1535 – Întemeierea orașului Lima (Peru). Conchistadorul spaniol Francisco Pizarro fondează oficial orașul Lima, actuala capitală a statului Peru, pentru a fi capitala pământurilor cucerite de el pentru Coroana Spaniei.

1653 – A fost semnat tratatul de unire a Ucrainei cu Rusia. Bogdan Zinovi Mihailovici Hmelnițki (n.cca 1595 — d.6 august 1657), a fost hatman al Hatmanatului cazacilor Zaporijieni (din Ucraina) si conducătorul rebeliunii împotriva magnaților polono-lituanieni (1648–1654), care a dus la apariția statului căzăcesc.

1701 – Regele Prusiei, Frederic I, se încoronează la Konigsberg.

 1733 – A fost adus la o gradină zoologică din Boston primul urs polar prezentat public vreodată în SUA.

1778 –Exploratorul englez James Cook este primul european care descoperă Insulele Hawai, pe care el le numește “Insulele Sandwich”

1788 – În Australia s-a înființat prima colonie populată cu deținuți englezi.

 1799 –  Francezul Louis Robert primește brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalație de produs hârtie.

1821 – Moare Alexandru Șuțu, ultimul domn fanariot din Țara Românească; (n. 29 martie 1790).

1821 – A început Revoluția de la 1821 din Muntenia.  Marii boieri: Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar şi ai Eteriei, încheie o înțelegere cu Tudor Vladimirescu prin care îi făgăduiesc slugerului, să-i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă. Tudor Vladimirescu părăsește Bucureștii în fruntea unei cete de arnăuți și se îndreaptă spre Târgu Jiu, unde ajunge la 21 ianuarie. În scurt timp avea sa înceapă revoluția care avea ca obiectiv înlăturarea regimului fanariot din Muntenia.

1825 – Este inaugurat Teatrul Bolsoi (Teatrul Mare) din Moscova, conceput de arhitectul francez Joseph Beauvais.

1844 – La Iași se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri “Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești.

1848 – Se naște în localitatea Sira, lângă Arad, Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg şi gazetar român (“Moara cu noroc”, “Popa Tanda”, “Mara”, “Fata de birău”); (d.17.08.1925, Panciu).

1860 – A fost înființat prestigiosul liceu “Gheorghe Lazar” din București.

1871 – Proclamarea celui de al II-lea Reich german. La 18 ianuarie 1871 Wilhelm I este proclamat împărat al Imperiului German, în Marea sală a oglinzilor de la Versailles, după înfrângerea zdrobitoare suferită de armata franceză în războiul franco-prusac.

1878 – Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră.

1879 – La Teatrul National din București , are loc premiera piesei lui Ion Luca Caragiale “O noapte furtunoasă”.

1892 – S-a născut Oliver Hardy, actor american (celebrul “Bran”). Cuplul Oliver Hardy – Stan Laurel cunoaște o mare şi nestinsă celebritate mondială, deținând timp de douăzeci de ani supremația în comedia de tip slapstick; (d.07.08.1957).

1904 – S-a născut actorul american de origine engleză Cary Grant; (“Acest adevăr sacru”, “Șarada”); (d.29.11.1986).

1911 – Pilotul american Eugene Burton Ely ( 21 octombrie 1886 – 19 octombrie 1911), pilotând un avion “Curtis”, reuşește prima aterizare pe o navă, cuirasatul “Pennsylvania”. Anterior, la data de 14 noiembrie 1910, Ely reușise o decolare de pe nava USS Birmingham.

1916 – S-a născut Silviu Brucan (Saul Bruckner), fost demnitar comunist si cunoscut personaj politic post-revoluționar, participant la revoluția din 1989 din Romania ; (d.14.09.2006, București).

1919 – A început Conferința de Pace de la Paris din 1919 (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920), la care a participat şi delegații din partea României (Ionel I.C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi ai guberniei Basarabia (Ion Pelivan-președinte, Ion Codreanu, Sergiu V. Cujbă, Gheorghe Năstase).

1919 – A fost fondată compania Bentley Motors.

1936 – A decedat la vârsta de 71 de ani Rudyard Kipling, scriitor englez laureat al Premiului Nobel pentru literatura în anul 1907. (n.30.12.1865). “Cărțile Junglei”

1941 – În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.

1945 – Al Doilea Război Mondial: Eliberarea orașului polonez Cracovia de către Armata Roșie.

1947 – În România, ziarul “Dreptatea” publică Apelul Partidului National-Țărănesc, “Către națiune”, în care se ia atitudine împotriva măsurilor antidemocratice inițiate și promovate de guvernul comunist condus de Petru Groza.

1968 – Marin Sorescu publică piesa “Iona”.

1977 – S-a descoperit că misterioasa boală Legionella, care este o boală infecțioasă potențial mortală cauzată de bacterii aerobe Gram-negative din genul Legionella. Peste 90% din cazurile de legioneloză sunt cauzate de Legionella pneumophila, un organism acvatic care trăiește la temperaturi de 25–45 °C, cu o temperatură optimă la circa 35 °C.

1977 – Cel mai mare dezastru feroviar din Australia are loc la Granville, Sydney, unde au murit 83 de persoane.

1990 – Decret–Lege CFSN, nr. 30, privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.

 1997 – Exploratorul polar norvegian Boerge Ousland reușește să traverseze pe jos, de unul singur, fără nici un ajutor, continentul antarctic, ajungând la baza neozeelandeză Scott de lângă Marea Ross Ousland.

1999 – A murit Marian Papahagi, filolog român, director al Centrului Cultural Român de la Roma, coautor la “Dicționarul esențial al scriitorilor români” (“Exerciții de lectură”, “Eminescu sau despre Absolut”, “Literatura braziliană”);(n.14.10.1948).

1999 – A cincea mineriadă – Peste 10.000 de mineri încep un marș spre București pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor nerentabile.

1999 – A avut loc inaugurarea, la București, a “Centrului de Formare Diplomatică și Relații Internaționale” (CFDRI).

2005 – Compania “Airbus” a lansat la Toulouse avionul A 380, cel mai mare aparat de zbor din lume, destinat transportului civil.

2009 – A murit Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1935)

2017 – Au început protestele din România față de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse.

Mașini de lux, plăți cash și bani fără explicații. ANAF a pornit o ofensivă antifraudă care lovește direct în cei care afișează bolizi de sute de mii de euro, dar declară venituri modeste. Primele controale scot la iveală situații greu de explicat chiar și pe hârtie.

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au analizat 66 de cazuri, în care diferențele dintre veniturile declarate și valoarea mașinilor cumpărate sunt uriașe. Concluzia: risc fiscal major și suspiciuni clare de bani nefiscalizați.

Printre „vedetele” dosarelor se află:
– un BMW 740D xDrive de aproximativ 100.000 de euro, cumpărat în 2025 și plătit integral cash, fără acte care să arate de unde provin banii;
– un Porsche Panamera vândut la un preț suspect de mic, deși fusese cumpărat anterior cu peste 600.000 de lei, tot cu bani lichizi și fără justificări clare;
– un BMW M4 Competition, aproape 550.000 de lei, achiziționat fără nicio explicație credibilă privind sursa fondurilor;
– un BMW X6, de peste 428.000 de lei, tranzacție cash, în care niciuna dintre părți nu a putut demonstra proveniența banilor.

În toate aceste cazuri, ANAF a trecut la fapte: controale, sancțiuni și sechestru pe mașini, pentru recuperarea banilor datorați statului. Practic, bolizii au ajuns garanție pentru sumele nejustificate.

Mai mult, într-un caz separat, un BMW 740 evaluat la peste 760.000 de lei a fost pus sub sechestru pentru datorii restante către bugetul de stat.

ANAF avertizează că acestea sunt doar primele episoade. Controalele vor fi extinse, iar „mașinile de lux fără acoperire în venituri” rămân în vizorul inspectorilor antifraudă.

Mesajul este clar: luxul afișat fără bani declarați corect poate costa scump. Statul verifică, sancționează și pune sechestru.