Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 531

Breaking News

VIDEO. SJUC | Managerul Bogdan Mihai face bilanţul activităţii mandatului interimar şi prezintă proiectele unităţii medicale

Published

on

Managerul Spitalului Județean de Urgență Călărași, Bogdan Mihai, și-a prezentat într-o conferință de presă susținută astăzi, 30.06.2021, activitatea desfășurată în cadrul instituției sub titlul de manager interimar. Unul dintre cele mai importante proiecte implementate constă într-un sistem de audit electronic pentru a echilibra salariul cadrelor medicale cu orele de muncă depuse și prezența la program.

  • Bogdan Mihai, managerul SJU Călărași rămâne la conducerea unității medicale după câștigarea concursului pentru ocuparea funcției;
  • În ultimele 9 luni de zile, 17 medici au venit la Spitalul Județean de Urgență Călărași pentru a lucra;
  • Unitatea medicală ce deservește județul Călărași și nu numai are în derulare o serie de proiecte importante ce au ca scop eficientizarea serviciilor medicale;

Bogdan Mihai: “Este prima conferință pe care o fac din calitate de manager definitiv al Spitalului Județean de Urgență (SJU). În cele 9 luni de interimat au venit 17 medici la SJU. Continuăm să aducem și să inițiem discuții pe zone unde nu avem personal suficient. Am completat două linii de gardă foarte importante pe care le-am găsit nefuncționale la începutul mandatului – pediatria și neonatologia. Neonatologia este terapia intensivă pentru nou-născuți, foarte importantă în cadrul unui SJU. Practic, sunt oamenii care au grijă de nou-născuți în primele momente de viață. În luna septembrie erau 21 de zile lipsă pe garda de radiologie. Acum mai avem doar 7 de completat, încercăm să echilibrăm și celelalte linii de gardă, astfel încât să putem să ajungem la un standard în care nimeni să nu se mai întrebe dacă există un medic în cazul unei afecțiuni.

Am demarat mai multe proiecte punctuale de renovare a unor zone din spital. Am avut niște discuții pe anumite zone cu constructorii în urma cărora am luat decizia de a dispune refacerea unor lucrări pe care le-au realizat, întrucât nu erau efectuate la un standard de calitate. Desigur, a fost un deranj destul de mare, lucrurile s-au remediat sau sunt în curs de remediere. Toată lumea ar trebui să înțeleagă la un moment dat că lucrările realizate într-o unitate publică, mai ales într-un spital, sunt făcute pentru a dura foarte mulți ani. Nu facem ca să dureze 2-3 ani. Cred că aici este zona asupra căreia trebuie să insistăm și să nu trecem peste ea într-un mod ușor. Noi impunem standardul de calitate și ne ținem de el.

Unul dintre proiectele implementate este un proiect care a dat la naștere la ce înseamnă o zbatere internă în cadrul unei categorii de personal în cadrul SJU. Mă refer la proiectul cu pontajul electronic. Consider că este cel mai important proiect, deoarece schimbăm mentalitatea, nu neapărat că inovăm ceva prin faptul că ne trecem cartela pe un cititor de carduri, ci schimbăm mentalitatea. Asta presupune o altă abordare din partea cadrelor medicale și a personalului din SJU raportat la program, la orice înseamnă de cetățean. În același timp, încercăm să schimbăm și perspectiva cetățeanului raportat la respectul pe care trebuie să-l acorde medicilor și cadrelor medicale. Poate vă întrebați de ce am luat această decizie, răspunsul este simplu: în primele zile când am venit în cadrul spitalului am făcut niște evaluări dincolo de niște situații statistice.

Prin aceste evaluări am analizat foarte sintetic, am luat fiecare medic în parte și am stabilit ceea ce înseamnă numărul de pacienți pe lună, cheltuielile făcute cu pacientul, veniturile făcute cu pacientul și, în final, salariul medicului. Surprinzător, o parte din medici nu-și acopereau salariul cu pacienții pe care îi gestionau la nivelul unității. Am perceput nuanțe legate de prezența la program, în sensul că veneau la ora 10:00 și plecau la ora 13:00 sau aveau un interval de lucru de maxim 3-4 ore. De aceea am demarat acest sistem de audit electronic. Asta nu înseamnă că este un sistem rigid.” –  a declarat, Bogdan Mihai, mangerul SJU Călărași în prima parte a conferinței

Advertisement

https://youtu.be/RlKSljYmjNQ

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Breaking News

ACUM! Loredana Marin, surpriză în ringul RXF alături de Perversu! Cine va câștiga lupta serii?

Published

on

ACUM! Loredana Marin, surpriză în ringul RXF alături de Perversu! Cine va câștiga lupta serii?

Atmosferă incendiară la gala RXF! Toți ochii au fost ațintiți pe ring în momentul în care Loredana Marin și-a făcut apariția alături de Perversu, una dintre cele mai controversate figuri din showbiz și sporturile de contact.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Breaking News

Serviciul militar voluntar în România: patru luni de pregătire și 6.000 de euro pentru tinerii participanți

Published

on

Sursa: pedagoteca.ro

Ministerul Apărării Naționale lansează serviciul militar voluntar, un program adresat tinerilor între 18 și 35 de ani care vor să urmeze patru luni de instruire în armată și să plece acasă cu un câștig total de aproximativ 6.000 de euro. Inițiativa face parte din planul de creștere a efectivelor active și a rezervei de personal, în contextul tensiunilor de securitate din regiune.

Ce presupune programul

Recruții, fie bărbați sau femei, vor fi instruiți timp de patru luni într-o unitate militară, beneficiind de:

  • cazare, masă și echipamente gratuite,
  • o soldă lunară cuprinsă între 4.000 și 5.000 de lei,
  • un bonus final de 27.000 de lei (echivalentul a trei salarii medii brute).

Astfel, la finalul stagiului, un voluntar va încasa aproximativ 30.000 de lei, echivalentul a 6.000 de euro.

De ce este nevoie de program

Advertisement

În prezent, Armata României are circa 70.000 de militari activi și 40.000 de rezerviști, însă mulți dintre aceștia sunt trecuți de prima tinerețe și nu mai pot fi considerați apți pentru front. În plus, în ultimii doi ani au fost instruiți doar 3.000 de rezerviști voluntari. Prin noul program, autoritățile vor să ajungă la un efectiv de 120.000 de persoane pregătite pentru situații de conflict.

Modificări legislative importante

Ministerul Apărării propune și o serie de schimbări la Legea Apărării Naționale:

  • stabilirea mai clară a liniilor de comandă în criză,
  • libertate de acțiune sporită pentru armată,
  • posibilitatea de a lovi ținte inclusiv pe timp de pace, pentru a răspunde la amenințări precum atacurile cu drone în zona graniței cu Ucraina.

Declarațiile ministrului Apărării

Ministrul Ionuț Moșteanu a subliniat că programul este 100% voluntar, fără constrângeri:

„Voluntarul în termen va trebui să treacă niște teste. Este o solicitare fizică, în primul rând, pe care orice activitate militară o impune.”

Advertisement

Tinerii care aleg să participe vor trece printr-un proces de evaluare, vor participa la trageri și vor lucra alături de militarii profesioniști, pentru a putea fi ulterior integrați în rezerva operațională a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Breaking News

Horațiu Potra și fiul său, reținuți în Dubai pentru acțiuni de destabilizare a României

Published

on

Potrivit Digi24, care citează surse judiciare, Horațiu Potra, considerat liderul unui grup de mercenari, a fost reținut în Dubai împreună cu fiul său, ambii fiind implicați într-un dosar penal de amploare.

Săptămâna trecută, procurorul general Alex Florența a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă, dacă autoritățile știu unde se află Potra și dacă acesta va fi extrădat în România. Florența a declarat că nu există informații precise despre locația exactă a lui Potra, dar există indicii că acesta încearcă să obțină azil în Rusia. A doua zi, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a confirmat că autoritățile au avut „mai multe indicii” despre posibila locație a lui Potra, fără a deține însă o poziție exactă.

Acuzații grave în dosarul Potra

Autoritățile române au emis, în urmă cu câteva luni, un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Horațiu Potra, acuzat de tentativă la subminarea ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, al materiilor explozive, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică. Potra a fost trimis în judecată împreună cu fostul candidat la președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, acuzați de infracțiuni grave menite să destabilizeze România.

Advertisement

Conform rechizitoriului, în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 de către Curtea Constituțională, Călin Georgescu s-a întâlnit pe 7 decembrie 2024, în secret, cu Horațiu Potra, la un complex de echitație din Ciolpani, Ilfov. Anchetatorii susțin că Potra, cunoscut pentru activități în zone de conflict internațional și pentru recrutarea și instruirea paramilitară, l-a susținut pe Georgescu atât în campania electorală, cât și anterior, în pregătirea acesteia.

La întâlnirea din Ciolpani, cei doi ar fi pus la cale un plan prin care Potra și persoane cu pregătire militară din anturajul său urmau să inițieze „acțiuni violente cu caracter subversiv” pentru a deturna protestele pașnice din acea perioadă. Procurorii notează că strategia viza manipularea emoțiilor colective, în contextul tensiunilor sociale, pentru a submina ordinea constituțională și a împiedica exercitarea puterii de stat.

Potra ar fi organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, pe care le-a condus spre București cu șapte mașini, cu intenția de a declanșa proteste care să escaladeze în acțiuni violente. Acestea urmăreau împiedicarea exercitării legitime a puterii și reconfigurarea ordinii constituționale, contrar principiilor statului de drept, punând în pericol securitatea națională. Georgescu ar fi contribuit la întărirea „rezoluției infracționale” a lui Potra prin contactarea unui lider al unei organizații radical-naționaliste și prin mesaje alarmiste adresate susținătorilor săi.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliția a instituit filtre rutiere în localitățile Balotești-Săftica (Ilfov), Mănești și Cornești (Dâmbovița), precum și în București. În urma controalelor, au fost descoperite arme albe (cuțite, pumnale, bastoane telescopice, topoare), spray-uri cu piper, boxuri, pistoale și materiale pirotehnice periculoase, cu potențial exploziv devastator.

Procurorii au concluzionat că acțiunile celor 22 de inculpați au generat o stare de pericol pentru securitatea națională, amenințând ordinea constituțională și valorile care protejează exercitarea legitimă a puterii de stat.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading