La zi
VIDEO. Senatorul Nicușor Cionoiu acuză Guvernul PNL de suspendarea finanțării proiectelor demarate de primarii PSD
Joi, 21 ianuarie a.c., la sediul organizației județene a PSD Călărași a avut loc o conferință de presă susținută de senatorul PSD Nicușor Cionoiu, deputatul Coarnă Dumitru, primarul municipiului Călărași, Marius Dulce și Oprea Steluța, președintele interimar al organizațiie municipale OFSD Municipiul Călărași.
Deputatul social-democrat Coarnă Dumitru a deschis conferința de presă vorbind despre audiențele primite în această dimineață și a exemplificat o situație de reglementare legislativă privind părțile vătămate din spețele penale cercetate de organele abilitate. Deputatul a vorbit despre o modificare a legii în scopul acordării unui ajutor părților vătămate. Parlamentarul călărășean a prezentat în premieră buletinul de analize al apei din Radovanu, afirmând că parmetrii din analizele efectuate sunt depășiți și pun în pericol sănătatea populației. În acest sens, Coarnă a declarat în conferință că va depune o plângere penală pentru punerea în pericol a populației care se expune la aceste pericole.
Senatorul Nicușor Cionoiu a punctat încă de la începutul conferinței că a participat împreună cu cei 27 primari PSD și conducerea PSD Călărași la o întâlnire desfășurată în București -Sediul Central din Kiseleff pentru a discuta despre problemele financiare întâmpinare de primarii care au demarat proiecte de moderniazare, dar care nu au fost finalizare din cauze fianciare.
Senatorul Nicușor Cionoiu – Împreună cu o echipă, sau cu toți primarii din județul Călărași, ne-am deplasat la Sediul Central din Kiseleff pentru a discuta anumite probleme arzătoare, probleme care țin de investițiile care s-au făcut pe raza județului Călărași, probleme care țin de acele investiții și care nu s-au finalizat financiar. O mare parte din primarii noștri sunt foarte îngrijorați din cauza faptului că situațiile de plată nu au mai fost onorate din luna septembrie. Există o gravă problemă, aceea de a fi acționat în justiție, aceea de a pierde partea aceea de investiții.
Împreună cu toți primarii noștri ne-am deplasat și am discutat cu domnul secretar general al partidului, domnul Paul Stănescu, referitor la aceste probleme. Aș vrea să tragem un semnal de alarmă și să înțelegem că singura posibilitate a noastră de a ne dezvolta înseamnă banii europeni. Trebuie să înțelegem că dacă aceste proiecte europene nu vor duce la modernizarea satului românesc, nu vor duce la eliminarea decalajului din satele românești – avem situația apei, drumurilor, situația căminelor cultural, a sediilor de la primării, a dispensarelor, și toate celelalte lucruri. – a punctat senatorul Cionoiu în conferință, apoi a continuat declarând:
Vreau să trag un semnal de alarmă referitor la Guvernul care ne conduce, să se gândească foarte atent la problemele oamenilor de rând, probleme care țin de normalitate – apa reprezintă o normalitate, drumul reprezintă o normalitate. Toate aceste lucruri fac parte din traiul nostru de zi cu zi. Dacă satul românesc îmbătrânește și sărăcește noi trebuie să contribuim la prosperitatea lui, să creăm acele condiții pentru dezvoltare și pentru atragerea de capital cât mai mult economic pe aceste rute și sate românești.
Trebuie să ordonăm puțin aceste investiții. Văd că plecăm cu foarte multe investiții spre CNI, lăsând la o parte PNDL 1 și 2, care în momentul acesta nu sunt finalizate. Ar fi bine să încheiem aceste contracte, să vedem care sunt reușitele sau nereușitele noastre, și după aceea să mergem să mergem către alte instituții pentru atragerea fondurilor. Se creează, în momentul acesta, o degringoladă – plata subiectivistă către anumite primării, culori, un lucru care nu este corect și un lucru care trebuie eliminat. Trebuie să dezvoltăm satele la fel, fie acestea de culoarea galben sau verde, pentru că acești oameni trebuie să trăiască normal în această țară. Dacă nu vom face așa și vom poliza toate aceste instituții, aceasta este cea mai gravă problemă a noastră care trebuie combătută.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat, în dimineața zilei de 20 august 2025, percheziții de amploare în județul Constanța, vizând atât domiciliul primarului municipiului Mangalia, Cristian Radu, cât și sediul Primăriei Mangalia. Acțiunea face parte dintr-o anchetă penală ce investighează presupuse infracțiuni de corupție comise de funcționari publici din administrația locală, conform unui comunicat oficial al DNA.
Cristian Radu, primar al Mangaliei din 2012 și aflat la al patrulea mandat, este suspectat de luare de mită, potrivit surselor judiciare citate de multiple publicații. Surse apropiate anchetei menționează că edilul ar fi primit sume impresionante, estimate la peste 500.000 de euro, în schimbul unor favoruri acordate în cadrul activităților administrative. Pe lângă locuința sa din zona Ceronav, de pe malul lacului Siutghiol din Constanța, și un hotel din Mangalia unde primarul ar fi cazat ocazional, procurorii au descins și la biroul acestuia din primărie, care a fost sigilat, împreună cu cel al administratorului public, George Didi Călin.
Ancheta vizează și alți angajați ai Primăriei Mangalia, inclusiv administratorul public George Didi Călin, suspectați de implicare în activități ilegale. Procurorii au solicitat documente oficiale de la primărie pentru a verifica modul în care au fost încheiate anumite contracte și eventuale beneficii obținute de persoanele implicate. În plus, se investighează o posibilă rețea de corupție care ar implica și Poliția Locală Mangalia, conform informațiilor furnizate de Dorinel Colgiu, un fost apropiat al primarului, prins în flagrant în iulie 2024 pentru trafic de influență.
Cristian Radu nu se află la prima confruntare cu DNA. În 2023, acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, între 2014 și 2017, a încheiat 95 de contracte de asistență juridică cu o firmă de avocatură, deși primăria avea deja un contract similar cu onorarii semnificativ mai mici. Prejudiciul estimat în acel dosar se ridică la peste 2,7 milioane de euro.
După finalizarea perchezițiilor, primarul Cristian Radu și alți suspecți au fost duși la sediul DNA Constanța pentru audieri. Ancheta este în desfășurare, iar DNA a precizat că va oferi detalii suplimentare atunci când situația o va permite.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Marți dimineață, 19 august 2025, Autostrada A1 București–Pitești a fost scena unei tragedii care a șocat o țară întreagă. În jurul orei 09:00, la kilometrul 41, în apropierea localității Vânătorii Mici, județul Giurgiu, doi tineri au fost loviți mortal de un TIR. Ceea ce părea inițial un accident rutier grav a luat o turnură cutremurătoare odată cu dezvăluirile șoferului și ale martorilor.
Detalii cutremurătoare din ancheta Poliției
Conform mărturiei șoferului TIR-ului, Laurențiu Curelea, un bărbat de 40 de ani din Prahova, cei doi tineri – un băiat și o fată – se aflau pe banda de urgență a autostrăzii, mergând îmbrățișați. Într-un moment de neînțeles, aceștia s-ar fi aruncat împreună în fața camionului aflat în mers. „Pur și simplu au sărit, s-au îmbrățișat, s-au luat în brațe și au sărit în fața camionului. Am încercat să evit în stânga cât am putut,” a povestit șoferul, vizibil șocat, pentru Știrile ProTV. Mărturia sa este susținută de un alt șofer, care circula în spatele TIR-ului și a observat gestul dramatic al tinerilor.
Șoferul TIR-ului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, iar probe biologice au fost recoltate pentru analize suplimentare. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.
O poveste de iubire interzisă?
Noi informații sugerează că cei doi tineri ar fi fost minori, cu vârste estimate între 13 și 15 ani, conform unor surse citate de Antena 3 și româniatv.net. Se pare că relația lor nu era acceptată de familiile lor, ceea ce ar fi contribuit la gestul extrem. Giorgiana, adolescenta de 14 ani, i-ar fi spus tatălui ei în dimineața tragediei că îl iubește, acestea fiind ultimele ei cuvinte înainte de a pleca de acasă. Povestea lor de dragoste, marcată de opoziția familiilor, ridică întrebări dureroase despre motivele care i-au împins pe cei doi să recurgă la un astfel de act.
Un gest care ridică semne de întrebare
Ipoteza unei duble sinucideri este luată în calcul de anchetatori, bazându-se pe declarațiile șoferului și ale martorilor. Faptul că tinerii au mers peste 5 kilometri pe jos până la locul incidentului, fără a lăsa urme ale unei mașini în zonă, sugerează că gestul ar fi fost premeditat. „Cred că a fost convenit, că erau împreună, adică erau îmbrățișați,” a mai adăugat șoferul TIR-ului, conform Observator News.
Sprijin pentru cei în criză
Această tragedie readuce în atenție importanța sănătății mintale și a sprijinului pentru tinerii care se confruntă cu dificultăți emoționale. Persoanele care se luptă cu depresia sau gânduri suicidale pot apela TEL VERDE 0374.456.420, disponibil 24/7, sau la Alianța Română de Prevenție a Suicidului la 0800 801 200 (vineri-duminică) ori prin email la [email protected].
Tragedia de pe A1 rămâne o rană deschisă, o poveste de dragoste încheiată dramatic, care îndeamnă la reflecție asupra presiunilor sociale și familiale care pot afecta tinerii. Ancheta continuă, iar autoritățile speră să aducă lumină asupra circumstanțelor care au dus la acest gest extrem.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
„Delfinul” – Spaima sovieticilor din Marea Neagră: Secretele primului submarin militar al României
În inima apelor tulburi ale Mării Negre, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un nume a devenit sinonim cu curajul și eficiența: NMS Delfinul, primul submarin militar al României. Construit cu ambiție și marcat de controverse, acest submersibil a scris pagini de istorie prin misiunile sale îndrăznețe împotriva flotei sovietice. Povestea sa este una despre perseverență, eroism și provocări tehnice, dar și despre moștenirea unui vas care a pus România pe harta puterilor maritime.
Planurile pentru construirea primului submarin românesc au fost conturate încă de la începutul secolului XX, însă Primul Război Mondial a amânat realizarea acestui vis. Abia în 1926, România a comandat construcția NMS Delfinul (Nava Majestății Sale Delfinul) la șantierul naval „Quarnero” din Fiume, pe atunci o bază navală italiană (azi Rijeka, Croația). Cu o lungime de 68 de metri, dotat cu șase torpile Whitehead de 533 mm și un tun naval Bofors de 101,6 mm, submarinul promitea să fie o armă redutabilă. Costul său, de peste 135 de milioane de lei, era o investiție uriașă pentru România interbelică, reflectând ambiția de a-și consolida prezența navală în Marea Neagră.
Cu toate acestea, construcția nu a fost lipsită de probleme. La primele probe din 1931, submarinul a dezvăluit defecte majore: prova a cedat, acumulatorul a explodat, iar vinciul s-a rupt. Autoritățile române au acuzat constructorii italieni de folosirea unor materiale de calitate inferioară, ceea ce a dus la rezilierea contractului și la un proces care a durat trei ani. În cele din urmă, după noi negocieri, submarinul a fost finalizat și livrat României în 1936, fiind inaugurat oficial pe 15 august, de Ziua Marinei.
„Delfinul” în al doilea Război Mondial: O forță de temut
Odată intrat în serviciul Marinei Române, NMS Delfinul a devenit un instrument esențial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Între 1941 și 1942, sub comanda unor ofițeri precum Constantin Costăchescu și Corneliu Lungu, submarinul a efectuat nouă misiuni în Marea Neagră, provocând pagube semnificative flotei sovietice. Echipajul, format din 40 de oameni, inclusiv șase ofițeri, a operat în condiții extrem de dificile, confruntându-se cu atacuri intense din partea navelor și aviației inamice.
Una dintre celebrele acțiuni ale „Delfinului” a avut loc pe 5 noiembrie 1941, în largul Crimeei, lângă Yalta. Comandantul Costăchescu a observat un convoi sovietic escortat și a ales să atace o navă de transport de 12.000 de tone, suspectată a fi încărcată cu muniții. O torpilă lansată de la o distanță de 800 de metri a lovit ținta, provocând o explozie devastatoare care a rupt vasul în două. Convoiul sovietic s-a împrăștiat, iar navele de escortă au vânat „Delfinul” timp de opt ore, lansând aproximativ 80 de grenade antisubmarin. Submarinul a scăpat nevătămat, ajungând la o adâncime record de 80 de metri, demonstrând îndemânarea echipajului și rezistența vasului.
„Delfinul” a contribuit și la alte succese, inclusiv scufundarea distrugătorului sovietic Moscova și avarierea crucișătoarelor Harkov și Voroșilov, care atacau Constanța. Prezența sa în Marea Neagră a forțat flota sovietică, care dispunea de 47 de submarine, să aloce resurse considerabile pentru apărarea antisubmarin, limitându-i astfel capacitatea ofensivă.
Echipajul: Eroism și sacrificiu
Succesele „Delfinului” s-au datorat curajului și profesionalismului echipajului, condus de căpitanul Constantin Costăchescu, decorat în 1943 cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru „eroismul și sângele rece” demonstrate în misiuni. Echipajul a înfruntat condiții meteo extreme, atacuri constante și stresul operațiunilor subacvatice, fără a înregistra pierderi umane, deși submarinul a fost ținta a sute de bombe și grenade.
Declinul și moștenirea „Delfinului”
După 1942, „Delfinul” a suferit avarii serioase și a intrat în reparații până în august 1944, când România a trecut de partea Aliaților. Submarinul a fost confiscat de sovietici, care l-au folosit ca sursă de piese de schimb, returnându-l României în 1957 în stare de epavă. Deși Marina Română a încercat să-l refacă pentru uz civil, în anii ’70 a fost scos definitiv din uz. Unele componente, precum motorul diesel Krupp și manometrul de adâncime, sunt astăzi expuse la Muzeul Marinei din Constanța și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București.
În 1985, România a primit un nou submarin, tot numit „Delfinul”, construit în URSS, parte a clasei Kilo. Acesta, însă, este nefuncțional din 1996 din cauza lipsei fondurilor pentru întreținere, marcând un contrast dureros cu gloria primului „Delfinul”.
Moștenirea unui simbol naval
NMS Delfinul rămâne un simbol al ambiției și curajului Marinei Române. Deși depășit tehnologic la intrarea în război, a demonstrat că strategia, curajul și devotamentul pot compensa limitările tehnice. Povestea sa, marcată de triumfuri și provocări, continuă să inspire, amintind de rolul crucial al României în teatrul naval al Mării Negre.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
