Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 548

La zi

VIDEO. Senatorul Nicușor Cionoiu acuză Guvernul PNL de suspendarea finanțării proiectelor demarate de primarii PSD

Published

on

Joi, 21 ianuarie a.c., la sediul organizației județene a PSD Călărași a avut loc o conferință de presă susținută de senatorul PSD Nicușor Cionoiu, deputatul Coarnă Dumitru, primarul municipiului Călărași, Marius Dulce și Oprea Steluța, președintele interimar al organizațiie municipale OFSD Municipiul Călărași.

Deputatul social-democrat Coarnă Dumitru a deschis conferința de presă vorbind despre audiențele primite în această dimineață și a exemplificat o situație de reglementare legislativă privind părțile vătămate din spețele penale cercetate de organele abilitate. Deputatul a vorbit despre o modificare a legii în scopul acordării unui ajutor părților vătămate. Parlamentarul călărășean a prezentat în premieră buletinul de analize al apei din Radovanu, afirmând că parmetrii din analizele efectuate sunt depășiți și pun în pericol sănătatea populației. În acest sens, Coarnă a declarat în conferință că va depune o plângere penală pentru punerea în pericol a populației care se expune la aceste pericole.

Senatorul Nicușor Cionoiu a punctat încă de la începutul conferinței că a participat împreună cu cei 27 primari PSD și conducerea PSD Călărași la o întâlnire desfășurată în București -Sediul Central din Kiseleff pentru a discuta despre problemele financiare întâmpinare de primarii care au demarat proiecte de moderniazare, dar care nu au fost finalizare din cauze fianciare.

Senatorul Nicușor Cionoiu – Împreună cu o echipă, sau cu toți primarii din județul Călărași, ne-am deplasat la Sediul Central din Kiseleff pentru a discuta anumite probleme arzătoare, probleme care țin de investițiile care s-au făcut pe raza județului Călărași, probleme care țin de acele investiții și care nu s-au finalizat financiar. O mare parte din primarii noștri sunt foarte îngrijorați din cauza faptului că situațiile de plată nu au mai fost onorate din luna septembrie. Există o gravă problemă, aceea de a fi acționat în justiție, aceea de a pierde partea aceea de investiții.

Advertisement

Împreună cu toți primarii noștri ne-am deplasat și am discutat cu domnul secretar general al partidului, domnul Paul Stănescu, referitor la aceste probleme. Aș vrea să tragem un semnal de alarmă și să înțelegem că singura posibilitate a noastră de a ne dezvolta înseamnă banii europeni. Trebuie să înțelegem că dacă aceste proiecte europene nu vor duce la modernizarea satului românesc, nu vor duce la eliminarea decalajului din satele românești – avem situația apei, drumurilor, situația căminelor cultural, a sediilor de la primării, a dispensarelor, și toate celelalte lucruri. – a punctat senatorul Cionoiu în conferință, apoi a continuat declarând:

Vreau să trag un semnal de alarmă referitor la Guvernul care ne conduce, să se gândească foarte atent la problemele oamenilor de rând, probleme care țin de normalitate – apa reprezintă o normalitate, drumul reprezintă o normalitate. Toate aceste lucruri fac parte din traiul nostru de zi cu zi. Dacă satul românesc îmbătrânește și sărăcește noi trebuie să contribuim la prosperitatea lui, să creăm acele condiții pentru dezvoltare și pentru atragerea de capital cât mai mult economic pe aceste rute și sate românești.
Trebuie să ordonăm puțin aceste investiții. Văd că plecăm cu foarte multe investiții spre CNI, lăsând la o parte PNDL 1 și 2, care în momentul acesta nu sunt finalizate. Ar fi bine să încheiem aceste contracte, să vedem care sunt reușitele sau nereușitele noastre, și după aceea să mergem să mergem către alte instituții pentru atragerea fondurilor. Se creează, în momentul acesta, o degringoladă – plata subiectivistă către anumite primării, culori, un lucru care nu este corect și un lucru care trebuie eliminat. Trebuie să dezvoltăm satele la fel, fie acestea de culoarea galben sau verde, pentru că acești oameni trebuie să trăiască normal în această țară. Dacă nu vom face așa și vom poliza toate aceste instituții, aceasta este cea mai gravă problemă a noastră care trebuie combătută.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

După modelul Australiei, tot mai multe state pregătesc interdicții pentru minorii de pe rețelele sociale

Published

on

Adoptarea în Australia a unei legi care blochează accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale a declanșat un val de reacții la nivel internațional. Măsura, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, a devenit un punct de referință pentru alte guverne care analizează modalități de a limita expunerea minorilor la platformele digitale.

Franța, Regatul Unit, Spania și chiar instituțiile Uniunii Europene lucrează deja la propriile proiecte legislative, fiecare adaptat contextului social și juridic intern. Deși abordările diferă, direcția este comună: protejarea copiilor de efectele nocive ale mediului online, de la dependență și presiune socială până la expunerea la conținut inadecvat sau la riscuri de securitate.

În Franța, discuțiile vizează introducerea unui sistem de verificare a vârstei direct prin intermediul platformelor, în timp ce Regatul Unit explorează un cadru legal mai strict, care ar obliga companiile tech să implementeze filtre automate pentru utilizatorii sub o anumită vârstă. Spania analizează un model mixt, care combină responsabilitatea părinților cu obligațiile furnizorilor de servicii digitale. La nivelul Uniunii Europene, se discută despre o reglementare unitară, care să stabilească standarde comune pentru toate statele membre.

Fenomenul capătă amploare pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind sănătatea mentală a tinerilor și impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării lor emoționale. Deși dezbaterea rămâne deschisă, trendul global indică o schimbare de paradigmă: accesul minorilor la platformele digitale nu mai este considerat un drept implicit, ci un spațiu care necesită reguli stricte și protecție suplimentară.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Primul caz de Chikungunya în România: autoritățile dau asigurări că situația este sub control

Published

on

Un bărbat revenit recent din Africa a fost diagnosticat în România cu virusul Chikungunya, acesta fiind primul caz confirmat în țara noastră. Specialiștii au precizat că pacientul a fost testat imediat după apariția simptomelor, iar rezultatul pozitiv a fost confirmat prin analize de laborator.

Autoritățile sanitare subliniază că nu există motive de îngrijorare pentru populație, deoarece virusul nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătura anumitor specii de țânțari care nu sunt active în această perioadă în România. Pacientul se află sub supraveghere medicală, iar starea sa este stabilă.

Reprezentanții sistemului medical transmit că astfel de cazuri apar ocazional în rândul persoanelor care călătoresc în zone tropicale și că măsurile de monitorizare sunt deja aplicate. Mesajul oficial este unul de calm: situația este gestionată, iar riscul pentru populație este considerat foarte redus.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Atac masiv asupra Ucrainei, la scurt timp după anunțul unui acord Trump–Putin

Published

on

La doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a anunțat public existența unui acord cu Vladimir Putin privind „detensionarea situației din Europa de Est”, Rusia a declanșat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni asupra Ucrainei. Potrivit autorităților ucrainene, peste o sută de drone de atac au fost lansate în valuri succesive, vizând infrastructura energetică, zone industriale și puncte logistice din mai multe regiuni ale țării. În paralel, o rachetă balistică a fost detectată și interceptată în apropierea capitalei Kiev, provocând explozii puternice și panică în rândul populației.

Atacul a venit într-un moment în care opinia publică internațională încerca să înțeleagă implicațiile anunțului făcut de Trump, care sugera o posibilă schimbare de ton în relațiile dintre Washington și Moscova. În Ucraina, însă, reacția a fost imediată: sirenele de raid aerian au răsunat ore în șir, iar autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi. Echipele de intervenție au lucrat toată noaptea pentru stingerea incendiilor și pentru restabilirea alimentării cu energie în zonele afectate.

Deși o parte dintre drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană, amploarea atacului a demonstrat încă o dată capacitatea Rusiei de a lovi simultan mai multe puncte strategice. Oficialii ucraineni au interpretat acțiunea ca pe un mesaj direct, menit să arate că Moscova nu intenționează să reducă presiunea militară, indiferent de declarațiile politice făcute pe scena internațională.

Evenimentele au reaprins dezbaterea globală privind stabilitatea regiunii și au ridicat semne de întrebare cu privire la efectele reale ale acordului anunțat. În timp ce liderii occidentali analizează situația, Ucraina continuă să se confrunte cu realitatea dură a unui război care nu dă semne de încetinire.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading