Știri
VIDEO. Scandal între instituții! Operatorul Ecoaqua luat la bani mărunți de ITM
Un vechi scandal se reaprinde la Călărași, de această dată ridicat la nivelul conducerii a două instituții, Ecoaqua Călărași și Inspectoratul Teritorial de Muncă. Ajuns pe funcția de inspector-șef la ITM Călărași, se pare că Nicolae Dumitru nu a reușit nici acum scape de pata lăsată de Eduard Grama, care i-a pus la îndoială, atât studiile absolvite într-o formă nefirească, cât și activitatea desfășurată înainte să ocupe unul dintre scaunele subprefecților județului Călărași.
https://youtu.be/7BrkFgHNa_Y
Pus în funcția de conducere de patru luni de zile la Ecoaqua Călărași, Eduard Grama spune că avut parte numai de “surprize”, toate venite din tabăra liberalilor. Prima surpriză de care a avut parte noul director al companiei de apă-canal de la Călărași a fost un control țintă efectuat de ITM Călărași. Au fost solicitate documente și explicații pe anumite situații, culmea, doar pentru perioada de când Grama a ajuns la Ecoaqua. Să fie vorba despre ceva mai mult?
Să fie vorba despre vreo răzbunare a lui Nicolae Dumitru pentru tupeul lui Grama de a semnala o problemă?
Trecem și de acest control și ajungem în luna august 2022, moment în care o echipă a ITM Călărași hotărăște să facă un control în teren, pe un șantier unde se lucrează și în prezent la o avarie pe strada Belșugului din Călărași.
Controlul inopinat a avut loc la primele ore ale dimineții. Doi inspectori din structura teritorială a ITM Călărași s-au deplasat pentru controla modul în salariații își desfășoară activitatea în șantier. Au mai fost cerute explicații și documente privind organizarea de șantier și planul de semnalizare al șantierului.
“A fost prezentă o instituție a statului. ITM-ul coordonat de fostul subprefect al județului Călărași, Nicolae Dumitru. Ceea ce pot să constat este următorul lucru: De când sunt la conducerea ECOAQUA, am avut cel puțin 10 controale. ANAF, AntiFrauda, DSV și ITM.” – a declarat directorul Ecoaqua, Eduard Grama.
Întrebat despre vizita inspectorilor ITM Călărași la șantierul din Călărași, directorul Eduard Grama a răspuns într-un mod caracteristic:
“ITM-ul lui Nicolae Dumitru a venit în perioada în care ocupam funcția de o lună de zile și au cerut documentele, strict pe perioada în care eu am ocjupat această funcție. Nu cred că este o coincidență. Știți vorba aia: “Dă-i prostului putere să-și arate valoarea!” Cam asta se întâmplă la Călărași. Îi iei, îi pui pe funcții, politic, atfel ei nu ar fi existat în aceste funcții. Și nu exagerez când fac afirmația că, dacă îi dai un pix și o foaie, zgârie hârtia.”
În urma controlului desfășurat de inspectorii ITM, au fost solicitate mai multe documente și s-a întocmit un proces-verbal.
“Dorința mare este să ne amendeze. Eu cred că ar trebuie să lăsăm supărările personale și frustrările, pe care, dacă nu le depășim, nu punem pe primul loc interesul cetățeanului. Nu am venit aici să sparg o stradă și să disloc atâția oameni pentru interesul meu personal. Repet, sunt peste 30 de blocuri afectate de avarie, iar fostul subprefect și actual de la ITM consideră că poate să-și arate “bunele intenții” cu operatorul de apă și canal. Dacă nu se potolește și liniștește, eu pot să vă spun că am experiența necesară să duc orice fel de război, indiferent de persoana care încearcă să ne afecteze funcționarea societății. Indiferent cine este, că-l cheamă Nicu Dumitru, c-a fost subprefect, c-a fost, nu știu, cultivatori de pepeni, c- a fost ce-a vrut el să fie până la momentul în care și-a descoperit veleitățile la bătrânețe că poate fi și conducătorul unei instituții a statului doar că a fost numit politic se înșală amarnic.” – a mai precizat Grama pentru Canal SUD.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Hameiul – secretul naturii pentru un somn profund și o minte liniștită
Recomandare de carte – „Privighetoarea” de Kristin Hannah
Bufnița Stygiană: Păzitoarea tainică a nopții
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
