Știri
VIDEO. Roseți/ Principalele realizăriale anului 2020 în Roseți. Vezi ce alte proiecte vor fi demarate
Sfârșitul de an vine în localitatea Roseți cu o serie de realizări pe care primarul Nicolae Rîjnoveanu le-a onorat în beneficiul tuturor locuitorilor comunei. Cel de-al șase-lea mandat primit în urma scrutinului din 27 Septembrie l-a prins pe edil în plină activitate.
Edilul social-democrat este cunoscut la nivelul județului ca un primar chibzuit cu banii publici.
Prezent de la primele ore ale dimineții, edilul are grijă de fiecare nevoie a cetățenilor care-i bat la ușă. După ce termină munca de birou, primarul pleacă pe teren, să verifice stadiul șantierele din localitate.
https://youtu.be/GK-Baam7XV0
Cu ce lucruri se poate mândri primarul din Roseți la sfârșit de an 2020 și ce proiecte are pentru începutul anului 2021?
Nicolae Rîjnoveanu: Am reușit să definitivăm una din lucrările din anul 2019, e vorba de modernizarea infrastructurii de transport, executarea a aproape 10 km de asfalt. Suntem în derulare cu modernizarea școlii generale și cu proiectul de modernizarea rețea distribuție și canalizare de apă. Depunem astăzi proiectul pentru gaze pe comuna Roseți. Totodată, o să încercăm să definitivăm și lucrarea de achiziții pentru dispensar și grădiniță.
Așteptăm răspunsul pentru cele două proiecte – proiectul de modernizare a iluminatului public care este depus la Minister și proiectul de distribuție rețea energie electrică, unde este vorba de aproximativ 230 de locuințe.
E normal să le oferim [locuitorilor] cele trei utilități de bază – trama stradală care este deja executată, avem două artere principale de ciruclație modernizate, apă – rețeaua de apă care sper ca până în primăvară să fie definitivată, și rețeaua de distrubuție de energie electrică.
In fază de achiziție mai sunt și terenul de minifotbal și sala de sport, necesară activității la școala generală. Acest obiectiv se derulează prin Compania Națională de Investiții (CNI).
Cam astea sunt problemele principale pe care trebuie să le rezolvăm în localitate. Celelalte lucrări sunt mici, e vorba despre o anexă gospodărească unde vom duce toate utilajele, dotarea cu o vidanjă puternică pentru spălarea rețelei de alimentare cu apă și colectare apă.
Cum vor fi sărbătorile de iarnă în localitatea Roseți?
Nicolae Rîjnoveanu: Sperăm să fie liniștite pentru că în fiecare an am avut probleme cu rețeaua de distribuție energie și în fiecare an am avut unul sau două transformatoare care au ars.
Datinile din localitate credeți ca se vor menține?
Nicolae Rîjnoveanu: Eu cred că da, cu păstrarea distanței sociale. Deci, cu colindul să nu umble mai mult de șase persoane într-un grup. Să fie frumos, măcar acest lucru să nu fie obstrucționat, pentru că nu e normal să fie obstrucționat. Nu poate să aducă niciun impediment.
O problemă mai mare o reprezintă ziua de Bobotează unde, la noi, s-a respectat cu sfințenie. Atunci vin foarte mulți cetățeni – e vorba de 2000 de cetățeni care veneau pe malul Borcei și nu poți să menții distanța socială. Dar, o să încercăm să respectăm toate măsurile pentru că nu-i de glumit cu această epidemie. Sper ca cetățenii din comuna Roseți să înțeleagă și să nu avem probleme. Am avut o perioadă când această epidemie ne-a creat probleme, dar acum, cu măsurile care s-au luat, am reușit să stăpânim cât de cât această problemă.
Cum caracterizați anul 2020, ca fiind un an bun sau mai puțin bun?
Nicolae Rîjnoveanu: Eu simt că anul 2020 este un an foarte slab, din toate punctele de vedere. În primul rând, nu s-a putut lucra – știți foarte bine că erau aceste măsuri care trebuiau respectate. În al doilea rând, am fost pe baricadă zilnic cu această epidemie și cu problemele pe care le-am avut la nivel de localitate. Apoi, învățământul, unde ne-am chinuit pentru a putea începe anul școlar cât de cât cum trebuie, pentru că aveam aceste lucrări de executat. E rău pentru învățământ, învățământul online nu este o soluție.
Un copil de la țară care nu a beneficiat de tabletă până în prezent…
Nicolae Rîjnoveanu: Nu am această informație. Eu știu precis că școala a fost dotată cu 200 de tablete, pe lângă cele deja aprovizionate. Domnul director de la școală, și pentru asta îl apreciez, a promovat un proiect pe Uniunea Europeană pentru dotarea cu încă, nu știu, 200 sau 400 de tablete. Internetul cât de cât funcționează la Roseți.
Sunteți omul care pune suflet în tot ceea ce faceți. Un mesaj de transmis pentru locuitorii comunei Roseți acum în prag de sărbători, domnule primar?
Nicolae Rîjnoveanu: Le urez la mulți ani, să fie aceiași oameni pe care eu întotdeauna i-am apreciat, solidari cu problemele comunei ca să putem să ducem la îndeplinire tot ce ne-am propus. Să aibă încredere, pentru că vom face, cu ajutorul bunului Dumnezeu, tot ce trebuie făcut în comuna asta. Să căutăm să lăsăm pe viitor cât mai puține treburi de realizat. Încă o dată, le urez la mulți ani, sănătate și un an mai bun decât 2020.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.
Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.
Proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;
2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;
3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;
6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.
8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;
9. Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
