Știri
VIDEO. Roseți/ Principalele realizăriale anului 2020 în Roseți. Vezi ce alte proiecte vor fi demarate
Sfârșitul de an vine în localitatea Roseți cu o serie de realizări pe care primarul Nicolae Rîjnoveanu le-a onorat în beneficiul tuturor locuitorilor comunei. Cel de-al șase-lea mandat primit în urma scrutinului din 27 Septembrie l-a prins pe edil în plină activitate.
Edilul social-democrat este cunoscut la nivelul județului ca un primar chibzuit cu banii publici.
Prezent de la primele ore ale dimineții, edilul are grijă de fiecare nevoie a cetățenilor care-i bat la ușă. După ce termină munca de birou, primarul pleacă pe teren, să verifice stadiul șantierele din localitate.
https://youtu.be/GK-Baam7XV0
Cu ce lucruri se poate mândri primarul din Roseți la sfârșit de an 2020 și ce proiecte are pentru începutul anului 2021?
Nicolae Rîjnoveanu: Am reușit să definitivăm una din lucrările din anul 2019, e vorba de modernizarea infrastructurii de transport, executarea a aproape 10 km de asfalt. Suntem în derulare cu modernizarea școlii generale și cu proiectul de modernizarea rețea distribuție și canalizare de apă. Depunem astăzi proiectul pentru gaze pe comuna Roseți. Totodată, o să încercăm să definitivăm și lucrarea de achiziții pentru dispensar și grădiniță.
Așteptăm răspunsul pentru cele două proiecte – proiectul de modernizare a iluminatului public care este depus la Minister și proiectul de distribuție rețea energie electrică, unde este vorba de aproximativ 230 de locuințe.
E normal să le oferim [locuitorilor] cele trei utilități de bază – trama stradală care este deja executată, avem două artere principale de ciruclație modernizate, apă – rețeaua de apă care sper ca până în primăvară să fie definitivată, și rețeaua de distrubuție de energie electrică.
In fază de achiziție mai sunt și terenul de minifotbal și sala de sport, necesară activității la școala generală. Acest obiectiv se derulează prin Compania Națională de Investiții (CNI).
Cam astea sunt problemele principale pe care trebuie să le rezolvăm în localitate. Celelalte lucrări sunt mici, e vorba despre o anexă gospodărească unde vom duce toate utilajele, dotarea cu o vidanjă puternică pentru spălarea rețelei de alimentare cu apă și colectare apă.
Cum vor fi sărbătorile de iarnă în localitatea Roseți?
Nicolae Rîjnoveanu: Sperăm să fie liniștite pentru că în fiecare an am avut probleme cu rețeaua de distribuție energie și în fiecare an am avut unul sau două transformatoare care au ars.
Datinile din localitate credeți ca se vor menține?
Nicolae Rîjnoveanu: Eu cred că da, cu păstrarea distanței sociale. Deci, cu colindul să nu umble mai mult de șase persoane într-un grup. Să fie frumos, măcar acest lucru să nu fie obstrucționat, pentru că nu e normal să fie obstrucționat. Nu poate să aducă niciun impediment.
O problemă mai mare o reprezintă ziua de Bobotează unde, la noi, s-a respectat cu sfințenie. Atunci vin foarte mulți cetățeni – e vorba de 2000 de cetățeni care veneau pe malul Borcei și nu poți să menții distanța socială. Dar, o să încercăm să respectăm toate măsurile pentru că nu-i de glumit cu această epidemie. Sper ca cetățenii din comuna Roseți să înțeleagă și să nu avem probleme. Am avut o perioadă când această epidemie ne-a creat probleme, dar acum, cu măsurile care s-au luat, am reușit să stăpânim cât de cât această problemă.
Cum caracterizați anul 2020, ca fiind un an bun sau mai puțin bun?
Nicolae Rîjnoveanu: Eu simt că anul 2020 este un an foarte slab, din toate punctele de vedere. În primul rând, nu s-a putut lucra – știți foarte bine că erau aceste măsuri care trebuiau respectate. În al doilea rând, am fost pe baricadă zilnic cu această epidemie și cu problemele pe care le-am avut la nivel de localitate. Apoi, învățământul, unde ne-am chinuit pentru a putea începe anul școlar cât de cât cum trebuie, pentru că aveam aceste lucrări de executat. E rău pentru învățământ, învățământul online nu este o soluție.
Un copil de la țară care nu a beneficiat de tabletă până în prezent…
Nicolae Rîjnoveanu: Nu am această informație. Eu știu precis că școala a fost dotată cu 200 de tablete, pe lângă cele deja aprovizionate. Domnul director de la școală, și pentru asta îl apreciez, a promovat un proiect pe Uniunea Europeană pentru dotarea cu încă, nu știu, 200 sau 400 de tablete. Internetul cât de cât funcționează la Roseți.
Sunteți omul care pune suflet în tot ceea ce faceți. Un mesaj de transmis pentru locuitorii comunei Roseți acum în prag de sărbători, domnule primar?
Nicolae Rîjnoveanu: Le urez la mulți ani, să fie aceiași oameni pe care eu întotdeauna i-am apreciat, solidari cu problemele comunei ca să putem să ducem la îndeplinire tot ce ne-am propus. Să aibă încredere, pentru că vom face, cu ajutorul bunului Dumnezeu, tot ce trebuie făcut în comuna asta. Să căutăm să lăsăm pe viitor cât mai puține treburi de realizat. Încă o dată, le urez la mulți ani, sănătate și un an mai bun decât 2020.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Oltenița: noi locuri de parcare pe strada Luceafărului și lucrări la parcările din zona Spitalului Municipal
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Ghimbirul – leacul străvechi care vindecă zeci de afecţiuni fără pastile
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
