Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 541

Știri

VIDEO. Reabilitare termică a Liceului Teoretic Mihai Eminescu, în grafic

Published

on

“Împreună cu colegii mei, domnii consilieri locali, prof. George Stoian şi Stelian Aldea, am verificat stadiul lucrărilor derulate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană care vizează, pe de o parte, reabilitarea termică a Liceului Teoretic Mihai Eminescu iar pe de altă parte modernizarea şi extinderea Corpului B, aferent LTME.”
În ceea ce priveşte primul proiect, lucrările sunt realizate în proporţie de 80%. Estimăm ca proiectul să fie gata până la finele lunii aprilie 2023.
Referitor la al doilea, lucrările au demarat în octombrie acest an, fiind realizate până în momentul de faţă în proporţie de 10%. Termenul de finalizare este decembrie 2023.
Proiectul ”𝐑𝐞𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐋𝐢𝐜𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐓𝐞𝐨𝐫𝐞𝐭𝐢𝐜 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐂𝐚̆𝐥𝐚̆𝐫𝐚𝐬̦𝐢” este finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, Prioritatea de investiţii 3.1, Operaţiunea B – Clădiri publice.
Principala activitate constă în executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii principale a liceului ce are o suprafață construită desfășurată de 3260,74 mp. Îmbunătățirea eficienței termice a clădirii și trecerea acesteia de la un nivel scăzut de eficiență energetică la nivelul ‘nZEB’ se realizează prin trei măsuri de intervenție și anume:
-reabilitarea termică a anvelopei clădirii și instalațiilor din subsolul acesteia
-asigurarea sălilor de lucru ”curate” și spațiilor îndelung aglomerate cu sisteme de de ventilare cu aer proaspăt tratat prin recuperarea căldurii aerului viciat evacuate
-realizarea unei centrale termice geo-solare care să folosească minimum 75% energie regenerabilă
Proiectul „𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐞𝐱𝐭𝐢𝐧𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐂𝐨𝐫𝐩 𝐁, 𝐋𝐢𝐜𝐞𝐮𝐥 𝐓𝐞𝐨𝐫𝐞𝐭𝐢𝐜 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐧 𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥 𝐂𝐚̆𝐥𝐚̆𝐫𝐚𝐬̦𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐂𝐚̆𝐥𝐚̆𝐫𝐚𝐬̦𝐢” este, de asemenea, finanţat prin POR 2014-2020, Axa prioritară 10. Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Prioritatea de investiții 10.1 Investiţiile în educaţie şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiectiv specific 10.1 Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului, apel dedicat învăţământului obligatoriu, Operațiunea B.
𝐎𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢:
– Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie reprezentată de Liceul Teoretic Mihai Eminescu pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene pentru dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru construirea de abilităţi sociale şi a capacităţii de integrare socială, prin darea în funcţiune a 6 săli de clasă dedicate învăţământului primar/gimnazial.
– Asigurarea unei oferte educaţionale adecvate, accesibile şi de calitate pentru toţi copiii municipiului Călăraşi, cu prioritate a celor care se află în risc sporit de abandon şcolar şi de părăsire timpurie a şcolii, prin extinderea şi modernizarea infrastructurii de învăţământ.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Semnificația istorică a zilei de 17 decembrie

Published

on

17 decembrie este o dată cu profundă semnificație istorică, în special pentru România, unde în 1989 forțele regimului comunist au deschis focul asupra manifestanților pașnici din Timișoara, provocând primele victime ale Revoluției care a dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și la eliberarea țării de sub dictatură. Timișoara a devenit astfel simbolul curajului și al luptei pentru libertate, fiind declarată ulterior „primul oraș liber de comunism”. Pe plan internațional, ziua este celebră pentru primul zbor motorizat sustenabil al fraților Wright în 1903, un moment pivotal în istoria aviației. Alte evenimente notabile includ secularizarea averilor mănăstirești în 1863 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza sau diverse nașteri și decese ale personalităților românești și mondiale. Această zi ne amintește de sacrificii, inovații și transformări care au modelat lumea modernă.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1398 – Armata sultanului indian Nasir-u Din Mehmud este infranta, iar sultanatul de Delhi (India) este cotropit de oastea turco-mongola a lui Timur Lenk (Tamerlan).

1538 – Papa Paul al III-lea îl excomunică pe regele Henric al VIII-lea al Angliei.

Advertisement

1577 – Corsarul englez Francis Drake părăsește portul Plymouth (Anglia), într-o misiune secretă de explorare a Coastei americane a Pacificului , trimi9s de Elisabeta a I-a Angliei .

1586 – Go-Yōzei devine împărat al Japoniei.

1777 – Franța recunoaște Statele Unite.

1830 – A decedat Simón Bolívar, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominația spaniolă; (n. 24.07.1783 ).

1863 – În Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mânăstirești”. In urma aplicării ei, 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului

Advertisement

1890 – Este înființată, la București, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania.

1891 – A încetat din viață Ion Ionescu de la Brad, agronom, economist, statistician (m. 17/31 decembrie 1891 – n. 24 iunie 1818).

1903 – A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.

1909 – A fost adoptată de către Camera Deputaților “Legea privind sindicatele funcționarilor statului“, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor.

1912 – A încetat din viață Spiru Haret, matematician, sociolog, pedagog, cel ce a reorganizat pe baze moderne învățământul românesc; (n. 15 februarie 1851.la Iași).

Advertisement

1916 – A fost asasinat Grigori Rasputin, călugăr rus (n. 1869)

1938 – A avut loc premiera piesei “Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sica Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.

1942 – Al doilea război mondial – Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ian. 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane.

1957 – Statele Unite ale Americii a lansat cu succes de la Cape Canveral, Florida, prima racheta balistica intercontinentala Atlas.

 1963 – Guvernele român și francez ridică legațiile lor de la București și Paris la nivel de ambasadă.

Advertisement

1967 – Primul ministru australian Harold Holt a dispărut pe o plaja din Portsea, statul Victoria.Se presupune ca a murit înecat.

1970 – În Polonia comunistă, în portul Gdynia, trupele deschid focul împotriva muncitorilor greviști, ucigând zeci de persoane.

1971 – În România ceaușistă, Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind cetățenia română, prin care cetățenii erau obligați să-și declare legăturile și convorbirile cu străinii și, respectiv, pierderea cetățeniei  de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându-se în străinătate, se fac vinovați de “fapte ostile

1981 – Teroriștii din organizația de extremă stângă italiana Brigăzile Roșii îl răpesc la Verona pe generalul de brigadă american James L.Dozier.

1989 – Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) – În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, s-a tras în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.

Advertisement

În noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timișoara al pastorului Tokes. Pe parcursul întregii zile au avut loc ciocniri intre forțele de ordine și manifestanți. Militarii au fost huiduiți și loviți cu pietre, protestatarii atacând sediul PCR. La București, Ceaușescu a hotărât, in cadrul unei ședințe a CPEx, folosirea forței armate la Timișoara.

1989 – A fost dizolvată oficial poliția secreta comunistă est-germană; (STASI).

1997 – A început să emită postul privat romanesc de televiziune „Prima TV”.

 2000 – A avut loc reinaugurarea “Coloanei fără sfârșit“, operă a sculptorului Constantin Brâncuși aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.

2007 – A început demolarea fostului Stadion Național. Noul stadion numit Arena Națională a fost inaugurat la 6 septembrie 2011.

Advertisement

2018 – ONU, cu excepția SUA și a Ungariei, a adoptat Pactul mondial privind refugiații.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Comercianții simt un an mai slab, dar patinoarul ține publicul aproape de Târgul de Crăciun

Published

on

Căbănuțele din cadrul Târgului de Crăciun din municipiul Călărași au reunit și în acest an producători locali și comercianți de produse specifice sezonului, însă atmosfera este una mai rezervată față de edițiile precedente. Potrivit comercianților, vinul fiert s-a vândut mai bine decât alte produse tradiționale, inclusiv gogoșile cu toppinguri dulci, care în anii trecuți erau printre cele mai căutate. La fel și patinoarul care se bucură de un număr mare de iubitori de mișcare pe gheață.

Anul 2025 pare însă mai slab din punct de vedere al vânzărilor, lucru vizibil atât în încasări, cât și în numărul redus de persoane prezente în târg, mai ales în anumite intervale orare. Comercianții spun că traficul este fluctuant, iar entuziasmul publicului nu mai este la nivelul anilor anteriori.

Optimismul celor din căbănuțe este, la rândul său, scăzut, la fel ca temperaturile de afară. Mulți dintre ei speră totuși ca zilele următoare, apropierea Crăciunului și eventualele evenimente să aducă un aflux mai mare de vizitatori.

Nemulțumirile nu au întârziat să apară nici în rândul călărășenilor. Mai multe voci au comentat aspectul actual al Târgului de Crăciun, considerat de unii mai modest comparativ cu edițiile anterioare. Oamenii spun că s-au obișnuit cu decoruri mai bogate, spectacole ample și un număr mai mare de ghirlande și instalații luminoase, care să creeze o atmosferă festivă mai intensă.

Advertisement

În ciuda criticilor, căbănuțele rămân un punct de interes al târgului, oferind produse tradiționale și momente de socializare, chiar dacă ediția din acest an este percepută ca una mai reținută, atât din punct de vedere vizual, cât și al participării publicului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu a trecut în Senat. Buzoianu: „Nu e despre apă, e despre setea de spectacol”

Published

on

Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni în plenul Senatului. Documentul politic a trecut cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere, marcând un vot dur al opoziției și al unei părți din coaliția de guvernare împotriva ministrului USR.

Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, vizează gestionarea crizei generate de golirea barajului Paltinu, situație care a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de persoane din județele Prahova și Dâmbovița.

Votul din Senat a fost posibil după ce senatorii PSD au anunțat public că vor susține moțiunea depusă de AUR, ceea ce a asigurat majoritatea necesară adoptării documentului. PNL și UDMR nu au votat moțiunea, iar USR a votat împotrivă.

Ce înseamnă adoptarea moțiunii

Adoptarea unei moțiuni simple nu atrage automat demiterea unui ministru. Documentul are valoare politică și exprimă o sancțiune simbolică din partea Parlamentului față de activitatea unui membru al Guvernului. Din punct de vedere juridic, Diana Buzoianu își păstrează funcția.

Advertisement

Reacția Dianei Buzoianu

După anunțarea rezultatului, ministra Mediului a declarat că nu își va da demisia și a catalogat moțiunea drept un demers politic lipsit de consistență. Aceasta a susținut că a fost prezentă pe teren în timpul crizei și că ministerul a acționat pentru a gestiona situația de urgență.

Reacția USR

Liderul USR, Dominic Fritz, a transmis că Diana Buzoianu are susținerea totală a partidului și a premierului Ilie Bolojan. USR a anunțat că rămâne în coaliția de guvernare, în ciuda votului comun PSD–AUR, considerat o încălcare a protocolului de coaliție.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading