Știri
VIDEO. Raport de primar: Marius Dulce, despre primii trei ani la PMC
După trei ani de mandat, edilul orașului Călărași iese la raport în fața tuturor călărășenilor. Alegerile din 27 septembrie 2020 l-au adus în funcție cu un obiectiv clar: să facă ceva semnificativ pentru Călărași și locuitorii săi.
“Trei ani de muncă, trei ani pentru comunitate,” spune primarul, subliniind implicarea față de oraș. Scopul său a fost să reconstruiască orașul, să aducă schimbări semnificative și să ofere cetățenilor locuri de joacă, curățenie între blocuri și locuri de parcare, într-un cuvânt, un oraș modern.
Primarul Călărașiului a subliniat importanța unei intrări frumoase în oraș, cu scopul de a atrage investitori și de a face orașul un loc în care toată lumea să se simtă acasă.
În cei trei ani de mandat, s-au realizat peste 25 de kilometri de infrastructură rutieră și pietonală, precum și peste 300.000 de metri pătrați de spații verzi. Primarul recunoaște contribuția echipei care a făcut posibile aceste realizări.
Edilul a menționat că apreciază feedback-ul pozitiv din partea cetățenilor și subliniază importanța dialogului cu comunitatea.
Deși se simte o mare responsabilitate, edilul Călărașiului recunoaște că a existat și vor exista momente de autoreproș. El dorește să ducă mai departe proiectele care vor face Călărașiul un loc în care oamenii să se simtă acasă.
Marius Dulce a vorbit despre proiectele din viitor, inclusiv asfaltarea cartierelor Mircea Vodă și Măgureni și investiții în cartierele mărginașe, cum ar fi Obor și Livadă.
Despre relația cu opoziția, primarul afirmă că nu îl deranjează opoziția în sine, ci doar opoziția destructivă. El consideră că opoziția ar trebui să aibă un rol constructiv pentru binele comunității.
Primarul vorbește și despre nevoia de a absorbi fonduri europene pentru dezvoltarea orașului, pentru care a fost necesară prezența sa în București și căutarea de surse de finanțare.
Edilul încheie intervievul subliniind că primăria este pentru oameni și că munca sa se reflectă în beneficiile aduse cetățenilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deși comuna Jegălia se confruntă cu dificultăți financiare majore, există și o parte pozitivă pentru elevi și cadrele didactice. Potrivit primarului Vasile Aurel, unitățile de învățământ din localitate au beneficiat, în ultimii ani, de dotări moderne prin proiecte cu finanțare europeană.
„Am avut două proiecte europene, prin PNRAS și PNDR, care au permis dotarea școlilor cu mobilier și echipamente noi. Din acest punct de vedere, școlile sunt foarte bine pregătite”, a declarat edilul.
Investițiile vizează săli de clasă moderne, echipamente didactice și condiții mai bune pentru procesul de învățământ. Aceste proiecte vin ca o gură de oxigen într-un context general marcat de lipsa fondurilor pentru funcționarea de zi cu zi a primăriei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primăria Jegălia funcționează cu doar 8 angajați: restul sunt pe proiecte și posturi temporare
Criza financiară din comuna Jegălia nu se resimte doar în buget, ci și la nivelul resursei umane. Primarul Vasile Aurel a atras atenția că, în toată primăria, există doar 8 funcționari permanenți, restul posturilor fiind ocupate de personal angajat pe proiecte europene sau în funcții temporare.
„Avem doar 8 funcționari care duc greul administrației. Restul sunt 24 de persoane care au grijă de servicii conexe, plus 4 gardieni și 5 angajați pe proiecte europene. Suntem obligați să îi angajăm pentru proiecte, dar nu avem resurse să consolidăm schema de bază a primăriei”, a explicat edilul.
Situația este cu atât mai complicată cu cât, din lipsă de bani, administrația locală nu reușește să își plătească angajații la timp. În unele cazuri, personalul este nevoit să preia sarcini suplimentare, precum curățenie sau lucrări de întreținere, pentru ca instituțiile din comună să rămână funcționale.
„Cel care face curățenie este pus și ca fochist. Trebuie să facem reduceri, dar nu mai știm de unde, pentru că oricum schema este foarte redusă”, a mai declarat primarul Vasile Aurel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 9 septembrie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins la sediul central al Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de energie termică al Capitalei, într-o operațiune de amploare ce vizează suspiciuni de corupție. Perchezițiile, desfășurate în baza unui mandat emis de autoritățile, au inclus opt locații din București și județul Ilfov, dintre care una este sediul ELCEN, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile unor societăți comerciale.
Potrivit comunicatului oficial al ELCEN, procurorii au solicitat documente și informații relevante pentru investigație, compania asigurând cooperarea deplină pentru a facilita verificările. Surse judiciare au dezvăluit că acuzațiile se referă la luare și dare de mită, fiind vizate șapte persoane, inclusiv figuri-cheie din conducerea companiei, precum directorul general Claudiu Crețu și directorul comercial. Ancheta se concentrează pe fapte de corupție presupus comise în cursul anului 2025 de funcționari publici din cadrul companiei de stat.
ELCEN, deținută în proporție de 97,51% de Ministerul Energiei și 2,49% de SNGN Romgaz, este cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând 90% din necesarul Bucureștiului și 40% la nivel național. Compania a subliniat că perchezițiile nu afectează continuitatea activității sale și aprovizionarea cu energie electrică și termică pentru consumatorii din București și Sistemul Energetic Național.
Surse apropiate anchetei au indicat că procurorii au ridicat documente din birourile administrative și comerciale ale ELCEN, cercetările vizând în special tranzacții și contracte suspecte. Deși detaliile oficiale sunt limitate, operațiunea ridică semne de întrebare cu privire la integritatea managementului companiei și posibilele implicații asupra sectorului energetic românesc.
Conducerea ELCEN a reiterat angajamentul față de transparență și respectarea legii, precizând că va comunica informații suplimentare în limitele permise de anchetă. Până la finalizarea investigației, rămâne de văzut ce impact vor avea aceste acuzații asupra companiei și a încrederii publicului în funcționarea sistemului energetic al Capitalei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școlile din Jegălia, în criză: fără bani pentru fochiști și cu o clădire degradată în așteptarea reabilitării
Cipru – România: Cine transmite meciul din preliminariile CM 2026
Israelul zguduie Doha: Atac aerian asupra liderilor Hamas declanșează condamnări vehemente din partea Qatarului
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
