Știri
Proiectul de reabilitare a celor 5,9 km de drum național din Oltenița, compromis din cauza neînțelegerilor
Semnat în anul 2022, protocolul asumat între Consiliul Județean și Primăria Municipiului Oltenița, încheiat pentru reabilitarea Drumului Național 4, care traversează întreg municipiul Oltenița, a luat o întorsătură neașteptată. În vreme ce primarul Milescu a dat startul tăierilor mai multor arbori și pomi fructiferi pentru lărgirea drumului prins în reabilitare, pe care ar vrea să-l extindă cu noi benzi pe fiecare sens, Consiliul Județean Călărași spune că această situație nu face parte din protocol, motiv pentru care, finanțarea proiectului ar putea fi suspendată.
Dacă un lucru trebuie să înceapă cu stângul pentru a avea un final optimist, atunci Drumul Național 4 din municipiul Oltenița, cunoscut și sub numele de “Bulevardul 22 Decembrie”, nu face rabat de la regulă. Drumul ar fi trebuit să fie reabilitat într-o bună parte însă, din cauza unor dispute și a unor tensiuni, proiectul a stagnat o perioadă de timp.
C.J. Călărași a semnat un protocol cu UAT Municipiul Oltenița prin care își asumau, în proporții egale, un proiect de reabilitare a drumului care traversează longitudinal municipiul Oltenița, care se ridică la o valoare de 5.200.000 lei, la care se adaugă T.V.A. Amplasamentul cuprins în proiectul de modernizare este situat între km 61+100 din zona Petrom și km 66+396 zona rampei agabaritice. Municipiul Oltenița are responsabilitatea de a asigura finanțare în cuantum de 250.000 lei la care se adaugă TVA, iar CJ Călărași trebuie să asigure 4.950.000 lei, la care se adaugă T.V.A. Durata estimată de finalizare este de 15 luni.
Primarul Milescu a susținut în spațiul public că administrația județeană încă nu a alocat bani pentru acest proiect, motiv pentru care apar întârzieri. Edilul a găsit această situație o oportunitate să scape de mai mulți arbori de pe marginea unui sens de mers în lungime de câțiva kilometri, lucru care l-a deranjat pe fostul primarul Petre Țone, care nu a ezitat să critice public demersurile pe care Milescu le-ar face fără să anunțe Consiliul Local.
“Folosim decât o bucățică din cei 5,9 km. Nu sunt resurse financiare pentru toată lucrarea, așa mi-a spus domnul președinte (n.r. Vasile Iliuță). Eu mi-am făcut partea mea, am pus resursa financiară să facem diligențe în sensul acesta, mai departe, nu sunt cel mai în măsură să dau răspuns pentru că nu mă ocup eu de treaba asta. Vom face primii 1,8 km.” – a precizat Costinel Milescu, primarul Municipiului Oltenița.
Tăierea arborilor, sămânță de scandal între Milescu și Țone. De unde a pornit cearta?
“Ce legătură au copacii cu reabilitarea? După părerea mea, acei copaci sunt tăiați abuziv, fără discernământ. Am înțeles că sunt și câțiva nuci. N-are legătură acel protocol, care e benefic pentru Oltenița, cu ce a făcut cu acești pomi.” Țone Petre, fost primar al Olteniței.
Semnat în toamna anului 2022, protocolul asumat între autorități, a luat o întorsătură neașteptată. În vreme ce primarul Milescu a dat startul tăierilor mai multor arbori și pomi fructiferi pentru lărgirea drumului prins în reabilitare, pe care ar vrea să-l extindă cu noi benzi pe fiecare sens, Consiliul Județean Călărași spune că această situație nu face parte din protocol, motiv pentru care, finanțarea proiectului ar putea fi suspendată.
Vasile Iliuță a precizat că drumul cu pricina trebuie frezat la nivelul stratului existent de asfalt și turnat un strat nou de asfalt, fără a aduce alte modificări sau extinderi pentru carosabil, unde ar fi fost nevoie de alte avize și documente, care nu au fost solicitate și prinse în proiect.
“Facem lucrări de reparație pentru a mulțumi cetățenii din Oltenița. Domnul Milescu a dorit să modifice proiectul pe care noi, CJ Călărași l-am aprobat. Noi am aprobat o reparație a acelui drum, nu o modificare a drumului care duce la un proiect tehnic, la o autorizație de construcție și la o serie de foarte multe documente pe care trebuia să le întocmească. De aceea s-a întârziat, iar anul acesta, de comun acord, avem prevăzuți bani pentru realizarea reparațiilor pe care le-am stabilit în protocol. Dacă primarul fuge de banii județului, fuge de nerealizări, pentru că el o să le înceapă pe toate și nu o să termine niciunul.” – Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași.
Fostul primar reacționează ironiilor făcute de Milescu în ședința ordinară
“Eu, după ce am pierdut alegerile, am stat foarte retras până în ziua de astăzi. Am venit o singură dată la dumneavoastră la studio, am dat un interviu în care am afirmat că dacă actualul primar va face tot ce a promis că va face, îl voi vota și eu. Asta se întâmpla în 2021, dacă vă aduceți aminte. Acum, sub nicio formă nu v-aș fi acordat acest interviu dacă nu mi-ar fi pomenit numele în ședința de Consiliu Local în legătură cu pomii. Am tăcut prea mult timp. După părerea mea, ce se întâmplă în municipiul Oltenița este o desconsiderare a cetățeanului, a oamenilor din municipiul nostru. Despre acest proiect despre care domnul Milescu a vorbit foarte laudativ și cum există un protocol între primăria Oltenița și Consiliul Județean, am aflat de când s-a făcut. Doar că nicăieri în acel protocol nu scrie că se vor tăia arbori – fie ei fructiferi sau arțari, frasini. Să nu mai vorbesc că s-au tăiat pini și tot ce s-a întâlnit în cale. E adevărat că n-am informația că s-ar fi tăiat acei nuci, dar argumentația domnului primar frizează lipsa de bun simț. Să spui că ai vrut să lărgești șoseaua în condițiile în care tu ai dat toate autorizațiile pentru traseele de conducte de gaze, și acum să te arăți indignat mi se pare mult prea mult. Eu îi aduc dumnealui aminte că dânsul este cel care a autorizat traseul conductei de gaze. Acum, e un lucru foarte rău la adresa oltenițenilor și în special pentru oamenii din zona respectivă. Pentru oamenii ăia, acești copaci pe lângă rolul de plămân al oricărei localități, ar fi trebuit să știe ca sunt și o barieră fonică, pentru că este cea mai intens circulată arteră a municipiului nostru. Dânsul spune că va planta alți 400 de pomi, de ce nu a făcut etapizat. De ce nu a tăiat acum 10 pomi, îi planta, peste câteva luni mai tăia câțiva pomi. Pe fază de creștere, noi să fi avut toate beneficiile acestor copaci. Faptul că îi taie de-a valma fără să anunțe pe nimeni, pentru că în Consiliul Local a făcut un mare scandal că a știut și Mihăiță Beștea, că a știut toată lumea. Inclusiv consilierii și probabil și Beștea au știut că vor fi reabilitate trotuarele, dar una e reabilitarea și cu totul altceva să razi toți copacii. Mai mult, cei 400 de copaci pe care dânsul intenționează să-i cumpere și să-i replanteze, din generația a treia am înțeles, vor crește maxim 5-6 metri înălțime. Firele de tensiune sunt mult mai joase de 5-6 metri, deci nu ați rezolvat nimic nici dacă ați invoca Enel. Mai e o specie acolo pe care cred eu că a spus-o la impresia artistică de cireși japonezi. Ar fi bine dacă ar reuși să aclimatizeze această specie de pomi ornamentali, dar eu nu cred că va reuși așa ceva.” – a precizat Petre Țone într-un material video realizat de Televiziunea RADIO Oltenița.
Petre Țone a fost vedeta posturilor TV din România în februarie 20202 după o afirmație controversată susținută într-un interviu acordat unei publicații locale: “În Oltenița, dacă nu bei, e foarte greu să-ți petreci timpul liber!”
https://youtu.be/x6_l30y_7EA
Mihăiță Beștea, vicepreședintele CJ Călărași și liderul organizației municipale a Partidului Social Democrat din Oltenița n-a stat departe nici el de subiect și a intervenit în conflict. Liderul formațiunii politice a condamnat acțiunea primăriei Oltenița printr-o postare pe Facebook.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul
Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.
Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.
În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).
Situația a fost extrem de grea:
- Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
- Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
- Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.
După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).
Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”
Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale
Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.
Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.
De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.
Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.
Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:
-
Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;
-
Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;
-
Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;
-
Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.
În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:
-
2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);
-
Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;
-
Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;
-
În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.
Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași
Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.
Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.
Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.
În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.
Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Remedii naturale împotriva durerilor de spate
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
