Pasărea Smarald a pădurilor tropicale: Green Honeycreeper

În inima pădurilor tropicale umede din America Centrală și de Sud, unde aerul este încărcat de umiditate și culori vibrante, trăiește o bijuterie a naturii: Green Honeycreeper, cunoscut științific sub numele de Chlorophanes spiza. Această pasăre mică, parte a familiei tanagerilor, este un simbol al diversității biologice din regiuni precum Mexicul de sud, Columbia, Venezuela, Brazilia și chiar Trinidad. Cu o lungime de doar 13-14 centimetri și o greutate medie de aproximativ 19 grame, Green Honeycreeper pare un spirit al frunzișului, adaptat perfect la viața în coronamentul copacilor înalți.

Masculul este o adevărată minune vizuală: corpul său este de un verde-albăstrui strălucitor, cu o capetă neagră contrastantă și un cioc galben aprins, curbat delicat, care îi permite să pătrundă adânc în florile pentru a extrage nectarul. Femela, în schimb, adoptă un verde mai pal, asemănător ierbii, cu gâtul mai deschis la culoare, iar puii seamănă cu ea, fără iridescența masculului. Această diferență de penaj ajută la camuflaj în frunzișul dens, dar nu diminuează farmecul lor. Subspeciile, precum C. s. spiza sau C. s. caerulescens, variază ușor în nuanțe și dimensiuni, reflectând adaptările locale la habitate diverse.

Habitatul Green Honeycreeper este un tărâm al abundenței: păduri umede de șes, margini de pădure, plantații și chiar grădini tropicale. Preferă nivelurile superioare ale copacilor, unde fructele și florile sunt la îndemână, dar coboară uneori în tufe pentru a căuta hrană. Aici, adesea formează perechi sau se alătură stolurilor mixte cu alte specii de păsări, creând un balet aerian în căutarea hranei. Dieta lor este un festin variat: aproximativ 60% fructe și semințe, 20% nectar și restul insecte mici, colectate prin ciugulire din frunze sau hover-ing scurt în fața florilor. Ciocul curbat și limba cu vârf de pensulă sunt arme perfecte pentru polenizare, contribuind astfel la regenerarea ecosistemului prin dispersarea semințelor.

Viața reproductivă a Green Honeycreeper se desfășoară în ritmul sezonului ploios, când hrana abundă. Cuibul, o construcție mică din fibre vegetale și mușchi, este ascuns în ramurile înalte. Puii sunt hrăniți cu un mix de insecte și nectar, crescând rapid pentru a supraviețui amenințărilor. Deși puține detalii se cunosc despre ciclul lor complet, vocile lor – un “chip” ascuțit și strigăte înalte – răsună prin pădure, anunțând prezența lor discretă.

Advertisement

Din fericire, Green Honeycreeper este clasificată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) ca “Least Concern”, datorită distribuției largi și populațiilor stabile. Totuși, amenințările nu lipsesc: defrișările pentru agricultură, invazia plantelor exotice și schimbările climatice perturbă habitatele fragile. Eforturile de conservare, precum protejarea pădurilor tropicale și promovarea practicilor sustenabile, sunt esențiale pentru a păstra această pasăre vibrantă în viitor.

Green Honeycreeper ne amintește de fragilitatea frumuseții tropicale – o lecție vie despre importanța păstrării echilibrului natural.

Zi plină de emoție și recunoștință la Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, unde bunicuțele au primit o donație generoasă ce le-a adus multă bucurie. Materialele oferite au fost folosite imediat pentru activități de croșetat, transformând darurile primite în mici creații pline de culoare și frumusețe.

Directorul instituției, Ilinca Enescu, a transmis mulțumiri doamnei Toader Doina, reprezentant al Merceria Deea Bia Tacea SRL, pentru sprijinul oferit. „Un gest minunat, primit cu multă bucurie și entuziasm! Bunicuțele noastre au fost astăzi harnicuțe și foarte fericite”, a declarat conducerea căminului.

Imaginile surprind momente de liniște și creativitate, în care seniorii, cu zâmbetul pe buze, croșetează alături de colegele lor, bucurându-se de lucrurile primite.

Astfel de gesturi de solidaritate aduc lumină și căldură în viața celor aflați în grija căminului, demonstrând că binele se poate țese, fir cu fir, cu suflet și generozitate.

Advertisement

Într-o seară care trebuia să fie una de sărbătoare pentru futsalul românesc, Sala Polivalentă din Craiova a devenit martora unor scene demne de un film de acțiune. Returul barajului pentru calificarea la EURO 2026 dintre naționala României și cea a Ungariei, disputat miercuri, 24 septembrie 2025, a fost marcat de incidente violente care au oprit partida pentru aproape 45 de minute. Sub privirile șocate ale președintelui Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu – prezent în tribune alături de Mihai Stoichiță, Gabriel Bodescu și legende precum Silviu Lung și Rodion Cămătaru –, ultrașii din Peluza Sud Craiova au invadat terenul, declanșând o bătaie în toată regula cu jandarmii.

Totul a început perfect pentru “tricolori”, antrenați de Emre Kasco. Darius Nastai a deschis scorul în minutul 4, iar Daniel Araujo a dus România în avantaj cu 2-1 în minutul 14, după ce János Rábl egalase temporar pentru Ungaria. Atmosfera era electrică, cu mii de fani olteni susținând cu pasiune echipa gazdă, care visa să răstoarne scorul din turul pierdut cu 3-2 la Debrecen. Dar spiritele s-au încins brusc în a doua repriză, când tabela de marcaj a afișat eronat “Ungaria – Ungaria”, aprinzând fitilul frustrării în tribune. Ultrașii, împărțiți în două sectoare ale sălii, au răbufnit: un grup a sărit pe parchet, încercând să ajungă la jucătorii maghiari, în timp ce ceilalți au urmat exemplul, transformând terenul într-un câmp de luptă.

Jandarmeria a intervenit rapid, dar haosul a escaladat. S-au auzit strigăte, s-au aruncat petarde și torțe, iar bătaia generală a implicat zeci de persoane. Printre figurile recunoscute în mulțime s-a numărat și “Gogoașă”, un ultras notoriu, implicat și în scandalul de la partida România – Kosovo din 2023. Jucătorii ungari au fugit precipitat la vestiare pentru a evita confruntările, în timp ce arbitrii au suspendat imediat meciul. Pentru a calma situația, forțele de ordine au recurs la gaze lacrimogene, ceea ce a dus la evacuarea parțială a sălii și la o pauză prelungită, oficialii așteptând să se aerisească aerul viciat.

După o așteptare tensionată de aproape 45 de minute, partida s-a reluat, dar România nu a mai reușit să întoarcă soarta dublei. Ungaria a egalat în ultimele două minute, impunând un 2-2 pe tabelă, suficient pentru a se califica la turneul final din 2026, găzduit de Lituania, Letonia și Slovenia (4-5 la general). “Tricolorii” ratează astfel prezența la competiție, alături de alte 15 echipe deja calificate, precum Spania, Portugalia sau Italia. Incidentele au atras reacții imediate din presa maghiară, care a descris haosul ca pe un “scandal în care fanii români s-au bătut cu poliția și au fugit pe teren”.

Advertisement

Evenimentul ridică întrebări serioase despre securitatea la competițiile sportive din România și despre rolul ultrașilor în susținerea echipelor naționale. Jandarmeria anunță sancțiuni dure pentru cei implicați, iar FRF va analiza probabil consecințele asupra imaginii fotbalului românesc. O seară care promisese glorie s-a transformat într-un episod rușinos, amintind tuturor că pasiunea poate degenera ușor în violență.