La zi
VIDEO. Primarul Nicolae Rîjnoveanu face bilanțul anului 2021
Lucruri bune în localitatea Roseți. Finalului acestui an poate fi momentul perfect pentru a face un bilanț privind activiatatea administrativă din anul acesta. Primitor și comunicativ cum l-am cunoscut, în invităm pe edilul social-democrat să analizăm în câteva rânduri tot ceea ce s-a întâmplat în Roseți în anul 2021. Primarul PSD spune că cele mai importante lucruri au fost rezolvate, activitatea administrației fiind optimistă, în ciuda greutăților din aceste vremuri.
https://youtu.be/DltGURu1C2o
Cu ce gânduri încheiați acest an?
Eu zic că satisfăcătoare din toate punctele de vedere. Nici această epidemie nu ne-a putut ține pe loc, noi am acționat, am muncit, am făcut treabă. Dacă vorbim despre rezolvarea proiectelor pe care le-am avut sau lucrărilor in execuție – o singură problemă de care mi-e teamă că s-ar putea să întârziem cu definitivarea lucrării. E vorba de proiectul modernizare rețea de distribuție și canalizare, extindere canalizare. Acolo de cel puțin 3 ori a fost oprită lucrarea deoarece au fost cazuri de epidemie în societate și au fost nevoiți să oprească lucrarea.
Pe lângă toate aceste aspecte, știți foarte bine că la începutul anului a fost o perioadă destul de dramatică din punct de vedere al precipitațiilor care au căzut în zonă și unde ne-au blocat foarte mult. Aceste lucrări necesită execuții de excavate și în condițiile în care a fost acel volum mare de precipitații am fost nevoiți să ne oprim cu lucrarea, însă eu zic spun că s-ar putea termina.
În privința celorlalte lucrări, spre exemplu școala, știți foarte bine a fost definitivată Nr. 3. Încă sunt probleme de proiectare, probleme de proiectare cred. E vorba de centralele de termoficare, unde se pare că ceva nu este în concordanță cu proiectul. Constructorul a respectat proiectarea, el a respectat exact toate datele proiectului. Chiar această lucrarea a avut-o contractată cu altcineva, cu subcontractat și se pare că aici e o problemă. Merge, dar nu merge cum trebuie. Trebuie să mai facem noi un efort financiar. Acele coșuri pentru gaze trebuie mărite, trebuie o secțiune mai mare. O să vedem ce putem face, trebuie să ne consultăm și cu anumiți experți. Să știți că nu întotdeauna aceste centrale sunt reușite. Încercăm să rezolvăm și problema asta. Căldură este, nu ne facem probleme. Singura problemă este centrala de termoficare.
INVESTIȚII ÎN EDUCAȚIE
La școală a început deja și lucrarea sălii de sport. Oamenii și-au adus materialele. Chiar ieri am fost chemat acolo pentru a elibera amplasamentul și într-adevăr aveau dreptate, pentru că e terenul ăla de sport vechi și trebuie decapat. Nu cred că au prinse în volumul de lucrări și excavarea acelui teren care e din beton, peste beton am pus asfalt și așa mai departe. Este o lucrare pe care trebuie să o facem noi și ne va costa un pic.
Anul ăsta treburile au decurs bine. A fost problema banilor, dar nici problema banilor nu a fost până la urmă. Am avut bani prevăzuți în buget în așa fel încât să ne ajungă. Am finanțat noi lucrări la execuție, după care Guvernul ne-a rambursat banii, nu toți, dar asta e.
Ce gânduri le puteți transmite locuitorilor sau administrației județene, chiar pentru Guvern la sfârșit de an?
Urez actualului Guvern mult succes. Acolo sus să fie înțelegere și să scoatem țara asta din impas. Suntem la răscruce de drumuri, cele 2 programe Saligny și PNRR trebuie să funcționeze. Dacă promovarea acestor programe sau a lucrărilor ar fi ușurată din punctul de vedere al birocrației ar fi un fenomen, ar fi o treabă extraordinară. Eu văd colegii mei din teritoriu, sunt primari de suflet, care doresc să facă treabă. Pur și simplu nu s-au gândit niciodată la venituri, ei se gândesc să facă treabă, de-aia sunt aleși de oameni.
Edilul Nicolae Rîjnoveanu despre repartizarea cotei de 6% pentru UAT-uri
Eu unul nu doream rezolvarea acestei probleme. Trebuie să înțelegeți că o spun cu durere, primăriile PNL au știut într-adevăr să împartă această sumă, pe câtă vreme în primăriile PSD nu s-a rezolvat cum trebuie această problemă. Nu știu de ce. Trebuia împărțit în funcție de numărul de locuitori pe care îl are fiecare localitate, să fie clară treaba. Dacă municipiul renunța la o sumă de bani, atunci era altă mâncare de pește. Nu am să înțeleg niciodată cum o localitate cu 1400 de locuitori ia mai mult decât ia Roseți cu 6600 de locuitori. E posibil așa ceva? Din punctul ăsta de vedere, foarte prost au împărțit. Am avut această reacție și acum câteva zile când am discutat-o. Am fost unul care a fost foarte vehement când ne-am întâlnit la Prefectură și se știe acest lucru. N-am crezut că se va proceda în felul ăsta. Ne-au dat o lecție cei care au împărțit sumele pe PNL, rețineți ce vă spun, ne-au dat o lecție.
Mesajul primarului Nicolae Rîjnoveanu cu ocazia sărbătorilor de iarnă
Le urez cetățenilor din comuna Roseți sănătate și un an mai bun decât anul prin care am trecut. În doresc din tot sufletul ca această epidemie să fie rezolvată din toate punctele de vedere. Oamenii să fie înțelegători că singura posibilitate prin care putem stăpâni acest lucru este vaccinarea. Am adus echipajul mobil de 8 ori până acum în Roseți și tot mai sunt cazuri de oameni care nu înțeleg că e singura rezolvare. În rest, un an mai bun și înțelegere mai multă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!
În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.
Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.
Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.
Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
