Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 544

Știri

VIDEO. Primarul Marius Dulce: … Guvernanții noștri nu au niciun fel de milă față de bătrâni

Published

on

Marius Dulce, primarul municipiului Călărași, a criticat Guvernul PNL în conferința de presă susținută astăzi la sediul organizației județene a PSD Călărași. Cea mai mare probelemă semnalată de edilul social-democrat a fost cea a bugetului alocat de Guvernul României care ar putea fi cu 50% mai mic, de aici vor pleca  tăierile de salarii și posibile concedieri…în instituții…

Marius Dulce: Voi începe cu un raport politic. Vreau să vă spun că organizația municipală funcționează foarte bine. Tinerii noștri sunt preocupați de bătrâni, femeile social democrate sunt preocupate de bătrâni, numai guvernanții noștri nu au niciun fel de milă față de bătrâni. Nu este posibil să spui că nu mărești pensiile în condițiile în care e o lege. Nu este posibil ca un Guvern să nu respecte o lege. Dacă Guvernul nu respectă legea, atunci noi ce facem, trebuie să n-o respectam nici noi?

Toate bugetele, așa cum a spus și domnul vice-președinte, vor fi diminuate cu 50%. Eu nu știu de ce nu spun direct că vor să taie salariile, că vor să înceapă concedierile. Cineva de la PNL, săptămâna trecută, ne certa că tot spunem că începem concedierile. Domnilor de la PNL, dumneavoastră ne spuneți să începem concedierile. Nu poți să funcționezi ca instituție dacă ești subfinanțat, dacă nu ne asigurați finanțarea, nu putem funcționa în folosul cetățenilor și atunci trebuie să găsim soluții. Din punct de vedere politic, noi suntem asumați, suntem oameni pentru oameni, dar dacă nu ne dați finanțarea necesară atunci trebuie să găsim noi soluții locale pentru care ne asumăm să putem să funcționăm așa cum trebuie ca instituție administrativă. Deci, domnilor guvernanți, dați-ne drumul la bani, ajutați-ne cu proiecte, dezvoltați fiecare localitate și împreună vom face totul pentru cetățeni.

ADMINISTRAȚIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI

Din punct de vedere administrativ, aceste trei luni au trecut foarte rapid pentru că a fost foarte mult de muncă. Încep cu proiectul din cartierul Măgureni. Canalizarea pe care foarte mulți din Măgureni și-o doresc am găsit-o cu un proiect semnat cu un an înainte și din care se realizase numai 900 de metri de canalizare pluvială. Azi când vă vorbesc, deja am ajuns la 40% de rețea de canalizare pluvială și menajeră. Urmează să aducem căminele de vid și după aceea să intrăm pe stațiile de pompare, pompe de vid, pentru că așa este proiectul. Cetățenii din cartierul Măgureni sunt foarte mulțumiți, ici colo mai sunt nemulțumiri pentru că, este normal, s-a săpat, a venit ploaia, s-a mai creat disconfort din cauza noroiului dar aveți răbdare pentru că vreau să termin această lucrare până în luna Iunie-Iulie. Revin la sursa financiară, la Guvern. Guvernul să ne aloce sumele pe care ni le datorează.

Advertisement

PROIECTE ÎN DESFĂȘURARE

Mergem mai departe la Piața Unirii sau Piața Mare. Înainte de campanie acolo se lucra foarte lent, dacă mergeți astăzi vedeți că am ajuns la acoperiș, am ajuns la primul nivel unde este prevăzut ca un spațiu alimentar și vreau ca această investiție s-o finalizez înainte de termen pentru a nu mai sta omenii încă o iarnă în frig, pentru a avea condiții civilizate. Am găsit un proiect care avea deficiențe, am încercat să schimbăm soluțiile tehnice, le-am schimbat pe unele, pe unele nu am reușit pentru că cei de la Cultură au spus că suntem într-o zonă protejată și atunci a trebuit să mergem pe aceste soluții. O să avem o piață în care o să avem lemn stratificat la ferestre, la uși, dar care n-o să fie de eficiență pentru că va genera costuri suplimentare la întreținere.

ASFALTAREA STRĂZILOR DIN CĂLĂRAȘI, O PRIORITATE PENTRU DULCE

Așa cum am spus în campanie, m-au interesat străzile din Călărași și am ajuns pe strada Plevna, Viitor și Rahova, pentru care am finalizat licitația. Este un proiect din fonduri proprii, de 13 milioane de lei. Este un contract multianual și mi-am propus ca în fiecare an să termin o stradă. Anul acesta am ales strada Plevna pentru că este cea mai lungă dintre ele și putem realiza o descărcare pe strada Libertății. Este un proiect care ne va costa anul acesta aproximativ 4,7 milioane de lei.

În cartierul Ceremag, în prima lună și jumătate, am reușit să asfaltăm șase străzi, două parcări, parcarea de la Spitalul TBC pentru că cine parca acolo, orice bolnav, cobora în apă dacă ploua. Am terminat atribuirea directă a străzilor Zefirului și Luceafărului. Poate că vă întrebați de ce? În primul rând, pentru că de 30 de ani de zile acolo nu s-a făcut nimic. Nu numai acest lucru a contat. Există în SICAP modernizarea străzii București, de la combinat până la limita cu comuna Modelu. Această modernizată va fi modernizată iar ca să nu creăm disconfortul mobilității cetățenilor noștri, am început să fac strada Zefirului și Luceafărului, zona de la Panduri, respectiv până la strada Nufărului, și zona de la Panduri pe Luceafărului, până în Belșugului. Ca să putem face descărcările de mobilitate pe aceste zone dintre blocuri nu ne vom opri aici pentru că avem în proiect, în funcție de banii din buget, să mergem și cu modernizarea străzii Dumbrava din zona dintre Panduri și Belșugului.

Vom avea și mai multe proiecte de genul ăsta. Am luat în calcul și Bulevardul Republicii. În primul rând, trebuie să preluăm o parte din parcarea care este în față la Agneza și o să lărgim acea intersecție pentru a fluidiza zona respectivă. Am început să avem niște studii pentru a crea niște sensuri giratorii. Vom încerca să facem un sens giratoriu la 5 Călărași. Trebuie să vedem ce implică pentru că trebuie să schimbăm și trecerile de pietoni, trebuie să facem anumite modificări în zonă și atunci vom studia această problemă pentru a fluidiza traficul în aceste zone.

Același proiect care a fost semnat în 2019, și vorbim de Bazar, nu s-a făcut nimic un an. Am reușit, pe 31 decembrie, să oprim și să demolăm acest Bazar. Nu l-am făcut mai devreme pentru că am promis în septembrie oamenilor din bazar, comercianților, că-i vom lăsa până pe 31 decembrie. Acum se lucrează acolo și vom da drumul la Bazarul cel nou. Am început în acest an pentru că există demolarea care se va termina până la sfârșitul lunii acesteia și după aceea constructorul are 6 luni să termine. Eu sper ca până în septembrie, cel târziu, să terminăm acest Bazar. Pe această cale îmi cerc scuze cetățenilor de pe strada Trandafirilor, nu am avut altă soluție decât să mut bazarul provizoriu în acea zonă. Era cea mai mare suprafață de teren pe care o avea Călărași. Știu că s-a creat disconfort dar aveți răbdare, încerc să remediez acest lucru în 7 luni și atunci toată lumea va fi liniștită.

Advertisement

PROIECTE EUROPENE CONTINUATE DE PRIMĂRIA CĂLĂRAȘI

Am fost uimit să se spună că nu spun că proiectele pe care le inaugurez sunt proiecte liberale. Dacă au fost începute, dacă au fost semnate, au rămas semnate de un an de zile în urmă. Proiectele europene care au fost semnate nu sunt ale administrației PNL, sunt ale Consiliului Local din care și eu am făcut parte. Nu-mi aduc aminte ca PSD-ul să nu fi votat un proiect european, din contră. Să nu uităm că sunt proiectele comunității, de care oamenii au nevoie. Într-adevăr, administrația liberală a semnat proiecte de un an de zile, dar așa cum v-am spus au rămas la stadiul de semnătură și acum trebuie să le implementăm la o viteză foarte mare. Finanțarea pe acest program se va termina definitiv în 2023. Noi trebuie să le implementăm. Este ușor să faci un copil, dar este foarte greu să-l crești. Drept urmare, trebuie să ne unim și să implementăm aceste proiecte în interesul cetățeanului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul

Published

on

Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.

Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.

În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).

Situația a fost extrem de grea:

Advertisement
  • Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
  • Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
  • Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.

După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).

Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”

Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale

Published

on

Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.

Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.

De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.

Advertisement

Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:

  • Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;

  • Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;

  • Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;

  • Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.

În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:

  • 2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);

  • Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;

  • Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;

  • În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.

Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași

Published

on

Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.

Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.

Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.

În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.

Advertisement

Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading