Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 541

Știri

VIDEO. Primarul Marius Dulce despre stadiul proiectelor din Călărași

Published

on

Marius Dulce, primarul mun Călărași: Am observat zilele astea o mare frământare în cadrul organizației PNL – cine, a le cui sunt proiectele, cine le-a semnat, cine le-a făcut, proiectele europene, ce se mai întâmplă în Călărași, ce s-a mai dat la ultima rectificare, că am dat bani numai la anumite școli… O să încep cu proiectele europene. Țin să le spun așa: sunt în administrația asta de la Călărași din 2012. Toate aceste proiecte europene care la ora asta sunt în implementare le-am susținut, am fost în echipele care le-a susținut prin Consiliul Local și prin faptul că eram vice în 2016. Câștigătorii din aceste proiecte europene nu pot fi decât cetățenii din Călărași, nu știu de ce atâta zbatere la PNL Călărași din momentul în care nu s-au făcut decât documente, iar partea grea de reglementare ne-a revenit noua, acum de un an de zile. Știu că există o anumită frustrare, pentru că au văzut că suntem în stare să ducem la capăt aceste proiecte cu probleme lor.

https://youtu.be/T5C0xV8lDBw?t=1840

Dacă am terminat pietonalul, deja suntem în faza de proiectare, au o problemă deja, pentru că noi construim pentru Călărași. Dacă am terminat de licitat strada București, iarăși se gândesc că au o problemă, pentru că noi chiar facem proiectul acesta. Dacă am terminat regenerare zona urbană, zona Vest și Navrom, iarăși sunt probleme, pentru că suntem capabili să implementăm aceste proiecte pentru Călărași. Așa cum le-am spus acum un an, este ușor să faci un copil, dar este greu să-l crești, asta facem noi – creștem aceste problemele, ca acești cetățeni din Călărași să se bucure de ele. Pe lângă faptul că ne descurcăm cu aceste proiecte europene și le implementăm, așa cum ați văzut, prioritatea a fost dezvoltarea rutieră a cetățenilor din municipiu. Municipiul nostru suferea de această imobilitate. N-am făcut un calcul clar, dar vă pot spune cu certitudine că cel puțin 14 kilometri de străzi au fost asfaltate în Călărași până azi. Nicio promisiune nu rămâne neonorată.

 

Advertisement

Săptămâna viitoare începem să asfaltăm și prima parte a benzii din intrarea din Călărași, o sa aducem iluminatul public și în zona de la intrare de la Siderca, o să facem pista de biciclete și pietonal. Am terminat deja Varianta Nord, urmează să trasăm cu vopsea tot ce avem în planul de siguranță. Nu mai vorbesc de străzile paralele cu strada București pe care le-am făcut și de ce le-am făcut, pentru că la anul în funcție de cât de repede ne permite timpul, intrăm să modernizăm strada București, atunci avem nevoie de mobilitate, astfel încât să nu deranjăm prea mult cetățenii din Călărași. Am terminat de asfaltat cartierul Ceremag ce nu s-a făcut de ani de zile. Oamenii ăia aveau dreptul și ei la o viață normală.

A mai rămas o singură stradă și acum dacă tot au zbaterea asta cei de la PNL, le cer ajutorul în a obține de la Ministerul Transporturilor avizul pentru Strada Avram Iancu, ca să putem face la anul o canalizare și după aceea să terminăm și cu asfaltarea acestei străzi. Sper ca până pe 10 octombrie să terminăm de asfaltat și cartierul Farfuria, pentru că am terminat Strada Titulescu de asfaltat, astăzi pregătim strada Oituz, de mâine, dacă ne permite timpul, ne apucăm de asfaltat și o terminăm cred că până miercuri, săptămâna viitoare. Urmează Strada Speranței, de miercuri, iar în felul acesta închidem și cartierul Farfuria. Trebuie să mai corectăm și niște defecte pe care le-au străzile Șolii și Oituz, o să punem niște guri de captare a apelor pluviale, pentru că am identificat câteva probleme acolo și vrem ca atunci când terminăm toate aceste cartiere să fie funcțional tot.

Sunt foarte multe lucruri de făcut. Continuăm săptămâna viitoare Strada Dumbravei ca să închidem străzile care sunt paralele cu Strada București și să dăm drumul la mobilitate așa cum ne-am dorit. Ba mai mult, nu am uitat nici de cetățenii din Măgureni și din Mircea Vodă. Drept urmare, până la sfârșitul anului voi face licitație cu clauze suspensive, atât pentru cartierul Măgureni pentru asfaltare, cât și pentru cartierul Mircea Vodă în aceleași condiții. În acest fel, onor cei care sunt la guvernare si colegii noștri din PNL să ne ajute să luăm fonduri pe PNDL „Anghel Saligny”, pentru că nu luăm pentru noi, PSD, ci pentru cetățenii din Călărași care așteaptă și ei o dezvoltare bine meritată.
O să va fac un raport clar cu toate realizările din anul acesta, încă nu am încheiat anul și în felul acesta o să vedeți că până închei anul de mandat o să facem și locuri de joacă, așa cum prinde contur cel de la Queen cu mobilier de joacă modern, cu tartan pentru protecția copiilor noștri să nu se lovească, și vom moderniza atât Queen, locul de joacă din parcul Năvodari, locul de joacă din parcul Florilor și cel din parcul BIG. Asta în prima etapă, pentru că anul viitor o voi lăsa mai ușor cu șoselele.

Astăzi am început deja asfaltarea stratului final pe strada Plevna și îl închidem până la sfârșitul lunii în curs. La anul vreau să mă ocup doar de Rahova și aleile dintre blocuri, așa cum am început în zona blocurilor H, și acolo o să începem să aducem până aproape de Școala 11. Creăm niște alei funcționale pentru toată lumea, pentru că avem nevoie de ele și nu vrem să deranjăm de la anul traficul. O să fie deranjată strada București și atunci o să ne axăm pe alte zone în care nu o să deranjăm prea mult.

Drept urmare, prioritatea pentru anul 2022 o sa fie locurile de parcare, o să le facem moderne și locuri de joacă pentru copii, cât și pentru adulți, întrucât am identificat locuri generoase între blocuri în care putem face mini locuri de joacă și zone de fitness.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Leacul bunicii care te scapă rapid de tusea seacă: siropul magic făcut din bere și zahăr ars

Published

on

Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.

Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):

  • 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
  • 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
  • un borcan curat cu capac

Mod de preparare:

  1. Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
  2. Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
  3. Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
  4. Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
  5. Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.

Administrare:

  • Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
  • Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi

După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.

Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri

Published

on

În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.

Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.

Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.

Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.

Advertisement

Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.

Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading