Știri
VIDEO. Primarul Aurel Vasile, despre perspectivele anului 2021 pentru comuna Jegălia
Primarul Vasile Aurel: Anul acesta este o continuare a anului 2020. Vorbind despre proiecte, proiectele care în anul 2020 s-au oprit, continuarea lor fiind acum, însemnând complexul pescăresc unde firma care a câștigat proiectul a început să continue lucrările. Am încercat să preluăm grădinița de la Gâldău, cei de la Ministerul Învățământului nu au fost de acord, urmează ca în următoarea săptămână și grădinița de la Gâldău să putem să ni se predea constructorul iar noi la rândul nostru am scos în SICAP pentru centrală și celelalte lucrări care trebuie făcute în continuare.
https://youtu.be/2i2Eu3wwUtE
Când va fi dată în folosință grădinița?
Primarul Vasile Aurel: Credem că dacă și SICAP-ul se închide repede și, la fel, nu sunt probleme de a se duce în instanță între firmele constructoare, acolo e treabă foarte simplă. Am putea undeva la jumătatea lunii februarie să îi dăm drumul grădiniței.
Care a fost cel mai mare obiectiv pe care l-ați atins în anul 2020?
Primarul Vasile Aurel: Cei 7 kilometri de asfalt cu prioritate, după care au fost multe alte lucrări, dar prima prioritate au fost cei 7 kilometri de asfalt și, bineînțeles, canalizarea și structura de apă făcută de RAJA Constanța.
Cum ați colaborat în anul 2020 cu această societate?
Primarul Vasile Aurel: Foarte bine, RAJA Constanța a scos la licitație pentru uzina de apă și cele trei gospodării de apă și a câștigat o anumită firmă din Constanța, nu e bine să le dau numele, care și-a terminat lucrarea și a fost dată în primire, iar firma de canalizare mai are ceva de lucru pentru că nu s-a terminat stația de epurare. Pe noi ne bucură că încă nu se preia această lucrare de canalizare pentru că în perioada lucrărilor nu a plouat deloc anul trecut iar acum au început ploile, ceea ce e un lucru bun pentru ca ni se arată lucrările ascunse iar unde sunt probleme acum firma constructoare poate să intervină și să-și facă corecțiile ale lucrării pe care au executat-o.
Pentru anul care tocmai a început, ce v-ați propus să realizați în localitatea Jegălia?
Primarul Vasile Aurel: Deci, să terminăm acest complex de pescuit, după aia avem complexul sportiv de la Gâldău care este câștigat de o firmă din București, am terminat și noi de scos toate autorizările și dăm ordinul de începere ca lucrare mare. Avem stația de compost, care așa cum am înțeles de la Ministerul Apelor și Pădurilor, de la reprezentanții cu care noi ținem legătura, că deja s-au înscris două firme și urmează evaluarea firmei câștigătoare. Sperăm că începe în februarie această lucrare pe care mi-o doresc de când am devenit primar – prin această stație de compost să scăpăm de gunoiul de grajd.
O altă ambiție a primarului din Jegălia a fost centrul medical din localitate.
Primarul Vasile Aurel:Care funcționează la ora actuală la jumătate din activitate. Din cauza acestei pandemii lucrează pe kinetoterapie și fizioterapie si analize medicale. Să sperăm ca în momentul în care România va scăpa de această pandemie avem posibilitatea să vină și medici specialiști să dea consultații în comuna Jegălia pentru comunele Borcea, Unirea, Dichiseni, să nu mai meargă oamenii la Călărași, să vină foarte aproape aici și să beneficieze de lucrul pe care noi l-am realizat.
Ce ne puteți spune despre proiectul de gaze naturale din localitate?
Primarul Vasile Aurel:La ora actuală a fost depus SF-ul într-un parteneriat cu comuna Unirea și comuna Dichiseni. Din dorința de a avea un punctaj cât mai mare, noi am realizat SF-urile și le-am depus în timp la Ministerul Fondurilor Europene.
În comuna Jegălia în anul 2021 noi vom mai avea și alte lucrări și proiecte. Avem două proiecte de drumuri asfaltate care sunt depuse la CNI – este vorba de un drum de 3,8 kilometri în comuna Jegălia, în cele trei sate, și mai avem unul de 7 kilometri care ar lega Iezeru de satul Gâldău prin câmp, noi îi spunem drum agricol, ca să nu mai fim nevoiți să ieșim cu biciclete, căruțe pe DN3B. Mai mult de atât, noi avem proiecte la ora actuală începute și pe care o să încercăm să le finalizăm, însemnând înfrumusețarea comunei cu arbori, avem Bisericile, cele de la Gâldău și Jegălia se pictează iar la Biserica de la Iezeru se vor face niște lucrări în curtea acesteia. Deci, cam peste tot suntem interesați să intervenim.
RAJA SA am depus și ne-au rugat să depunem cereri, ne-au promis că vor realiza schimbarea rețelelor de apă din Iezeru, în special, unde avem o mică problemă și la Jegălia, și canalizare la Iezeru și Gâldău, și străzile care au rămas din Jegălia vor intra într-un proiect mare de canalizare. Să sperăm că în anul 2022, atât apa, cât și canalizarea vor fi la an și vor fi la standardul european.
Despre vaccinare…ce fel privesc oamenii din localitate?
Primarul Vasile Aurel: Ceea ce se vede la televizor pe canalele mari, așa este și la Jegălia. Eu ca primar sfătuiesc pe toată lumea să se vaccineze. Eu mă voi vaccina, fiica mea care e medic s-a vaccinat deja și noi ne vom vaccina cu toții din dorința de a scăpa de această pandemie.
Eu, unul, nu sunt de acord cu cei care spun ca vaccinarea este o prostie pentru faptul că sunt un bolnav cronic de diabet și îmi fac toate vaccinurile. Gândiți-vă la poliomielită, dacă noi nu vaccinam copiii, câți copii aveam astăzi? Mureau pe capete. Deci, vaccinurile sunt un lucru bun.
Mai mult decât atât, dacă tu vezi președintele Americii, vezi președintele Israelului, vezi pe toți cei deștepți, oameni care se vaccinează, venim noi să spunem și să ne dăm cu părerea că vaccinul nu e un lucru bun. Din punctul meu de vedere, vaccinul este foarte bun și mi-aș dori ca toată lumea să se vaccineze ca să scăpăm de această pandemie.
Ce le transmiteți cetățenilor din comuna Jegălia?
Primarul Vasile Aurel: Speranță și sănătate. Speranță ca acest guvern și noi vom duce la îndeplinire lucrurile pe care și le doresc locuitorii comunei, sănătate, care este primordială pentru a putea începe școlile, toate activitățile sportive si să recăpătăm viața de dinainte de pandemie. Doamne ajută!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.
Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.
Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,
Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.
Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.
Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.
Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.
Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.
Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.
Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.
Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.
Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.
Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
Sala de cinema se redeschide la Oltenița, ce poți vedea în următoarele trei zile
Cum te poți relaxa cu 20 de lei în Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
