Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 537

Știri

VIDEO. Primarii din Călărași primesc bani pentru reabilitatea drumurilor

Published

on

Mai mulți primari din Călărași au cerut bani de la Consiliul Județean Călărași pentru reabilitarea mai multor drumuri comunale. Finanțarea acestor lucrări va fi susținută din cotele defalcate, sume de bani repartizate din fondul constituit la dispoziția CJ Călărași,  în procent de 6% ce urmează a fi realizat în anul 2023, pentru susținerea activităților/proiectelor de infrastructură și programe de dezvoltare locală, ori cheltuieli de funcționare care nu pot fi finanțate din veniturile proprii.
9.809.000 lei este suma repartizată CJ Călărași în anul 2023 de Guvernul României din sumele defalcate din TVA destinate finanțării cheltuielilor privind drumurilor comunale și județene.

Cinci drumuri comunale vor fi reabilitate anul acesta, suma alocată fiind în valoare de 1.736.000 lei.

  • Dragalina: 700.000 lei pentru DC 16 ( 4 km) și DC 20 (4 km)
  • Fundulea: 336.000 pentru DC 42 (2.,7 km)
  • Ileana: 700.000 lei pentru DC 45 ) (11,3 km) și DC 49 (5,7 km)

Restul sumei de 8.073.000 lei va fi utilizată de CJ Călărași pentru reabilitarea mai multor drumuri județene.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023, nr. 368/2022, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se repartizează prin decizie a directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice, următoarele cote:

  • a) 15% la bugetul local al judeţului;
  • b) 63% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
  • c) 6% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, ce se repartizează bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor prin hotărâre a consiliului judeţean;
  • d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor;
  • e) 2% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere şi filarmonici.

Prin prezentul proiect de hotarare propun repartizarea sumei de 36.110 mii lei, pe unitati administrativ-teritoriale, potrivit Anexei nr, 1 la proiectul de hotarare, in functie de necesarul de fonduri pentru anul 2023, iar diferenta ramasa nerepartizata in valoare de 2.066 mii lei se va aproba intr-o sedinta viitoare.

Repartizarea sumelor defalcate din taxa  pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale si a sumelor alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit  pentru echilibrarea bugetelor locale, pe unitati administrativ – teritoriale, pe anii 2024 – 2026, asa cum se prezinta in  anexa nr. 2, a fost realizata in functie de ponderea populatiei fiecarei unitati administrativ-teritoriale in totalul populatiei judetului Calarasi raportata la cifrele comunicate, pentru fiecare an in parte, de Administratia Judeteana a Finantelor Publice Calarasi.

În cadrul întâlnirii din 13 ianuarie a.c., dintre CJ Călărași și cei 55 de edili ai localităților călărășene, prin dispozițiile Legii 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023, raportat la proiectul de hotărâre privind repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată în cotă de 6%, prin consultarea publică a primarilor, s-a stabilit forma de repartizare a sumelor pentru reabilitarea drumurilor judeţene şi comunale, pe anul 2023 si estimările pentru anii 2024-2026.

Advertisement

Mai mulți primari s-au ridicat și au cerut susținere financiară pentru reabilitarea drumurilor comunale pentru 2023, iar alții și-au exprimat nevoie de finanțare însă

Se aproba repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugată destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, pe anul 2023, in valoare de 9.809 mii lei, pe unitati administrativ-teritoriale pe anul 2023, potrivit Anexei, care face parte integranta din prezenta hotarare

            Art. 2. – Se aproba includerea, in cadrul bugetului propriu al judetului Calarasi, a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, pentru anii 2024-2026, astfel:

  • Pentru anul 2024: 357 mii lei;
  • Pentru anul 2025: 357 mii lei;
  • Pentru anul 2026: 357 mii lei.

Potrivit Anexei nr. 6 din Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023, din taxa pe valoarea adăugată, a fost repartizată suma de 9.809 mii lei Județului Călărași, în vederea finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă ce trebuie repartizată pe unităţi administrativ-teritoriale de către consiliul judeţean prin hotărâre, după consultarea primarilor, în funcţie de lungimea şi starea tehnică a drumurilor.

Având în vedere că numărul total de km de drumuri județene și comunale care necesită întreținere și reparații este de 840,472 km, rezultând o valoare de 11,670 mii lei/km, suma de 9.809 mii lei propun a fi repartizata in functie de lungimea drumurilor judetene si comunale, astfel:

  • – pentru drumuri comunale suma de 1.736 mii lei, având în vedere faptul că lungimea totală a drumurilor județene este de 148,775 km;
  • – pentru drumuri judetene suma de 8.073 mii lei având în vedere faptul că lungimea totală a drumurilor comunale  este de 691,697 km.

Suma aferenta drumurilor comunale repartizata pe unitati administrativ –teritoriale este prezentata in anexa la proiectul de hotarare.

Pentru perioada 2024-2026, propun ca intreaga suma prevazuta in Anexa nr. 6 din Legea nr. 368/2022 a bugetului de stat pe anul 2023, cu destinatia finanţarii cheltuielilor privind drumurile comunale, sa fie inscrisa in bugetul propriu al Judetului Calarasi.

Advertisement

Cu privire la motivarea în drept, arãtãm cã mãsura propusă îsi gãseste suportul legal în prevederile art. 4 lit. c)  și pct. 12 din Anexa nr. 6 a Legii bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022 si in prevederile art. 173 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

In conformitate cu prevederile art. art. 36 alin. (1) si alin. (8) lit. a) din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Judetean Cãlãrasi, supunem dezbaterii si votului consilierilor judeteni prezentul raport.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie

Published

on

În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.

Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.


Sub zodia civilizației socialiste

Ce-i mai mândru pe la noi…

Advertisement

„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.

Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.

Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.

Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.

Aurel David

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite

Published

on

Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.

Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.

Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.

Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.

Advertisement

În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.

Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ziua Școlii Carol I, un moment dedicat tradiției și modernizării

Published

on

Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.

Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.

Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,

Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.

Advertisement

Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.

Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.

Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.

Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.

Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.

Advertisement

Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.

Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.

Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.

Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading